DOCUMENTAR: Se împlinesc 25 de ani de când România a preluat președinția Consiliului de Securitate al ONU, la 1 august 1990

 •  Documentare
496 afişări

La 1 august 1990 România a preluat, conform principiului rotației, președinția Consiliului de Securitate al ONU.

d50f924d-1c1d-433f-9757-32a03218200a

Foto: (c) unfccc.int

România, membru al Organizației Națiunilor Unite din 1955, devenise membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru o perioadă de doi ani, începând cu 1 ianuarie 1990, în baza unei hotărâri a celei de-a 44-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. Odată cu România au devenit atunci membri ai Consiliului de Securitate Cuba, R.D.P. Yemen, Côte d'Ivoire și Zair, potrivit sistemului rotației regionale.

Acesta era cel de-al treilea mandat de membru nepermanent deținut de România, primele două fiind în 1962, pentru un an, și în octombrie 1975, pentru doi ani. România a fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 și 2004-2005, după cum amintește site-ul MAE.

În momentul preluării președinției Consiliului de Securitate al ONU de către România, la 1 august 1990, ca posibile teme pe agenda dezbaterilor se anunțau: avansarea unor noi soluții pentru impulsionarea procesului de pace din Orientul Mijlociu, examinarea situației din Asia de Sud-Est, inclusiv în problema reglementării problemei cambodgiene, depășirea impasului în chestiunea cipriotă, situația din America Centrală, dar și modalitățile de întărire a rolului Consiliului de Securitate în menținerea păcii și stabilității mondiale, în contextul creșterii contribuției și prestigiului Organizației Națiunilor Unite pe plan internațional.

A doua zi însă, la 2 august 1990, avea să se producă un eveniment care a luat prin surprindere lumea întreagă: invadarea Kuweitului de către armata irakiană. Kuweitul, care refuzase să satisfacă cereri de ordin financiar formulate de Saddam Hussein, a fost ocupat în doar câteva ore.

Aurel Dragoș Munteanu, ambasador, reprezentant permanent al României pe lângă Organizația Națiunilor Unite în 1990

Ca atare, a urmat o reuniune urgentă de consultări a Consiliului de Securitate, apoi, în seara zilei de 2 august, o ședință sub președinția ambasadorului României, Aurel Dragoș Munteanu, consacrată examinării situației create prin invadarea Kuweitului de către trupele militare ale Irakului. La ședință a participat și secretarul general al ONU, Javier Perez de Cuellar.

Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a condamnat în unanimitate invadarea Kuweitului de către forțele armate irakiene și a adoptat Rezoluția nr. 660, prin care a solicitat retragerea imediată și necondiționată a forțelor irakiene de pe teritoriul Kuweitului, precum și demararea de negocieri irakiano-kuweitiene pentru aplanarea diferendelor existente.

Apoi, la 6 august 1990, Consiliul de Securitate a adoptat Rezoluția nr. 661 prin care s-a hotărât instituirea unui embargo comercial împotriva Irakului și Kuweitului. La 9 august 1990, Consiliul de Securitate a declarat nulă și neavenită anexarea Kuweitului de către Irak și a solicitat retragerea imediată a armatei irakiene din Kuweit.

Foto: (c) www.un.org

Ca urmare a refuzului Irakului de a se conforma precedentelor rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU, acest for s-a întrunit, la 26 septembrie 1990, la nivelul miniștrilor de externe ai țărilor membre, și a votat Rezoluția nr. 670 (cea de-a noua în problema crizei din Golful Persic), care s-a bucurat de sprijinul a 14 din cei 15 membri, între care și România (împotriva acesteia votând doar Cuba). Rezoluția nr. 670 solicita tuturor statelor să-și îndeplinească obligațiile pentru a asigura aplicarea strictă și completă a Rezoluției nr. 661 din august 1990. De asemenea, rezoluția preciza că cea de-a patra Convenție de la Geneva, privind protecția persoanelor civile în caz de război, se aplică și în cazul Kuweitului, victima unor grave încălcări ale prevederilor Convenției din partea Irakului.

România a fost reprezentată la dezbateri de ministrul Afacerilor Externe, Adrian Năstase. Șeful diplomației române declara în cadrul Consiliului de Securitate că România, ca țară coautoare a rezoluției, acordă o atenție specială tuturor prevederilor acesteia și crede că aplicarea ei poate juca un rol decisiv în reglementarea pașnică a crizei din Golf, poziție afirmată chiar de la declanșarea crizei. ''Împărtășim părerea că, în situații de conflict, Națiunile Unite pot oferi soluții juste și demne'', declara ministrul român de externe Adrian Năstase.

Tot în perioada exercitării mandatului de membru nepermanent de către România, Consiliul de Securitate s-a confruntat și cu problema conflictului civil din fosta Iugoslavie. România, țară vecină cu Iugoslavia, a adoptat o poziție prin care se încuraja dialogul între părțile aflate în conflict și pentru aplanarea tensiunilor interetnice.

AGERPRES (Documentare: Ruxandra Bratu; redactor Arhiva foto: Mihaela Tufega; editor: Horia Plugaru)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Documentare

Cele mai citite din Documentare

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe