COD GALBEN: 16-01-2018 ora 12 Intre 16 ianuarie, ora 17 - 17 ianuarie, ora 20 se va semnala 16 ianuarie, ora 12 – 17 ianuarie, ora 20Fenomene vizate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

La 1 august 1990 România a preluat, conform principiului rotaţiei, preşedinţia Consiliului de Securitate al ONU.

România, membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite din 1955, devenise membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru o perioadă de doi ani, începând cu 1 ianuarie 1990, în baza unei hotărâri a celei de-a 44-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. Odată cu România au devenit atunci membri ai Consiliului de Securitate Cuba, R.D.P. Yemen, Côte dIvoire şi Zair, potrivit sistemului rotaţiei regionale.

Acesta era cel de-al treilea mandat de membru nepermanent deţinut de România, primele două fiind în 1962, pentru un an, şi în octombrie 1975, pentru doi ani. România a fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 şi 2004-2005, după cum aminteşte site-ul MAE.

În momentul preluării preşedinţiei Consiliului de Securitate al ONU de către România, la 1 august 1990, ca posibile teme pe agenda dezbaterilor se anunţau: avansarea unor noi soluţii pentru impulsionarea procesului de pace din Orientul Mijlociu, examinarea situaţiei din Asia de Sud-Est, inclusiv în problema reglementării problemei cambodgiene, depăşirea impasului în chestiunea cipriotă, situaţia din America Centrală, dar şi modalităţile de întărire a rolului Consiliului de Securitate în menţinerea păcii şi stabilităţii mondiale, în contextul creşterii contribuţiei şi prestigiului Organizaţiei Naţiunilor Unite pe plan internaţional.

A doua zi însă, la 2 august 1990, avea să se producă un eveniment care a luat prin surprindere lumea întreagă: invadarea Kuweitului de către armata irakiană. Kuweitul, care refuzase să satisfacă cereri de ordin financiar formulate de Saddam Hussein, a fost ocupat în doar câteva ore.

Ca atare, a urmat o reuniune urgentă de consultări a Consiliului de Securitate, apoi, în seara zilei de 2 august, o şedinţă sub preşedinţia ambasadorului României, Aurel Dragoş Munteanu, consacrată examinării situaţiei create prin invadarea Kuweitului de către trupele militare ale Irakului. La şedinţă a participat şi secretarul general al ONU, Javier Perez de Cuellar.

Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite a condamnat în unanimitate invadarea Kuweitului de către forţele armate irakiene şi a adoptat Rezoluţia nr. 660, prin care a solicitat retragerea imediată şi necondiţionată a forţelor irakiene de pe teritoriul Kuweitului, precum şi demararea de negocieri irakiano-kuweitiene pentru aplanarea diferendelor existente.

Apoi, la 6 august 1990, Consiliul de Securitate a adoptat Rezoluţia nr. 661 prin care s-a hotărât instituirea unui embargo comercial împotriva Irakului şi Kuweitului. La 9 august 1990, Consiliul de Securitate a declarat nulă şi neavenită anexarea Kuweitului de către Irak şi a solicitat retragerea imediată a armatei irakiene din Kuweit.

Ca urmare a refuzului Irakului de a se conforma precedentelor rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU, acest for s-a întrunit, la 26 septembrie 1990, la nivelul miniştrilor de externe ai ţărilor membre, şi a votat Rezoluţia nr. 670 (cea de-a noua în problema crizei din Golful Persic), care s-a bucurat de sprijinul a 14 din cei 15 membri, între care şi România (împotriva acesteia votând doar Cuba). Rezoluţia nr. 670 solicita tuturor statelor să-şi îndeplinească obligaţiile pentru a asigura aplicarea strictă şi completă a Rezoluţiei nr. 661 din august 1990. De asemenea, rezoluţia preciza că cea de-a patra Convenţie de la Geneva, privind protecţia persoanelor civile în caz de război, se aplică şi în cazul Kuweitului, victima unor grave încălcări ale prevederilor Convenţiei din partea Irakului.

România a fost reprezentată la dezbateri de ministrul Afacerilor Externe, Adrian Năstase. Şeful diplomaţiei române declara în cadrul Consiliului de Securitate că România, ca ţară coautoare a rezoluţiei, acordă o atenţie specială tuturor prevederilor acesteia şi crede că aplicarea ei poate juca un rol decisiv în reglementarea paşnică a crizei din Golf, poziţie afirmată chiar de la declanşarea crizei. Împărtăşim părerea că, în situaţii de conflict, Naţiunile Unite pot oferi soluţii juste şi demne, declara ministrul român de externe Adrian Năstase.

Tot în perioada exercitării mandatului de membru nepermanent de către România, Consiliul de Securitate s-a confruntat şi cu problema conflictului civil din fosta Iugoslavie. România, ţară vecină cu Iugoslavia, a adoptat o poziţie prin care se încuraja dialogul între părţile aflate în conflict şi pentru aplanarea tensiunilor interetnice. AGERPRES (Documentare: Ruxandra Bratu; redactor Arhiva foto: Mihaela Tufega; editor: Horia Plugaru)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.