Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei, iniţiată de Alianţa Mondială pentru Hepatită (AMH), în 2008, se marchează, în fiecare an, la 28 iulie. Scopul acestei zile este de a schimba destinul oamenilor infectaţi cu hepatită virală cronică.

În 2015, tema propusă, "prevenirea hepatitei - acţionează acum", este axată pe măsurile de prevenire a celor mai periculoase forme ale acestei boli, B şi C, 2 milioane de persoane sunt infestate anual cu aceste tipuri de hepatită, ca urmare a realizării în condiţii de nesiguranţă a injecţiilor (prin reutilizarea seringilor). În 2010, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a subliniat necesitatea marcării acestei zile şi a unei informări permanente asupra hepatitelor virale, asupra bolilor pe care acestea le cauzează şi, nu în ultimul rând, asupra metodelor de prevenţie. Potrivit OMS, 81% din copiii lumii sunt vaccinaţi şi protejaţi împotriva infecţiei cu virusul hepatic B.

Hepatita virală este cauzată de 5 virusuri hepatice diferite, identificate prin literele A, B, C, D şi E. Infecţiile provocate de acestea determină, în fiecare an, aproximativ 1.450.000 de decese. Ele sunt transmise prin intermediul apei contaminate şi alimente, precum şi prin contactul cu sângele sau fluidele corporale, prin injecţii sau transfuzii efectuate în condiţii nesigure. Infecţia se transmite, de asemenea, de la mamă (însărcinată) la copil, sau prin contact sexual. Infestarea prin toate aceste căi de transmitere poate fi prevenită prin intervenţii dovedite a fi eficiente. Este important ca toată lumea să fie informată despre hepatită pentru a afla modul în care se poate proteja pentru a nu fi infectată.

În acest an, evenimentul pilot desfăşurat de OMS are loc în Egipt, o ţară care are cel mai înalt grad de infestare cu hepatită, din lume. Se estimează că 10% din populaţia ţării, între 15 şi 59 ani, este cronic infectată cu virusul hepatitei C. Între 2007 şi 2014, peste 350 000 de persoane cu hepatita C au fost tratate. De la introducerea de noi medicamente, mai eficiente, în 2014, numărul de pacienţi trataţi continuă să crească. Astăzi, există 32 de centre de tratament dedicate celor suferinzi de hepatită, susţinute material de guvern.

Hepatita A este o boală a ficatului cauzată de virusul hepatitei A. Perioada de incubaţie a hepatitei A este de obicei de 14-28 de zile. Spre deosebire de hepatita B şi C, hepatita A nu provoacă o boală cronică hepatică şi este rareori fatală.

Împreună, hepatitele B şi C reprezintă unele dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii la nivel mondial. În timp ce există un vaccin care ne protejează împotriva infecţiei cu virusul hepatic B, nu există niciun vaccin disponibil pentru hepatita C. Există diferite tratamente pentru cele două virusuri.

Hepatita B este o infecţie virală care atacă ficatul şi poate provoca bolii acute şi cronice. Se estimează că aproximativ 240 de milioane de oameni sunt infectaţi cronic cu virusul hepatitei B (definită ca antigen de suprafaţă al hepatitei B pozitiv pentru cel puţin 6 luni). Aproximativ 780 000 de persoane mor în fiecare an din cauza hepatitei B (650 000 de ciroză şi cancer la ficat provocate de infecţia cu hepatita cronică B şi 130 000 de hepatită acută B). Cu toate acestea, ea poate fi prevenită, în prezent, prin vaccinul disponibil, sigur şi eficient. Disponibil din 1982, vaccinul are un grad de eficacitate în prevenirea infecţiei de 95%, precum şi în dezvoltarea de boli cronice de ficat şi cancer, potrivit www.who.int.

Virusul hepatitei C (VHC) este diferit de virusul hepatitei B şi reprezintă una dintre cele mai importante cauze de boli hepatice cronice pe întreg mapamondul. Virusul hepatitei C (VHC) determină atât infecţie acută cât şi cronică. Infecţia acută cu VHC este de obicei asimptomatice şi este foarte rar asociată cu boala care pune în pericol viaţa. Între 130-150 milioane de oameni la nivel global sunt infectaţi cu hepatita cronică C. Un număr semnificativ dintre cei care prezintă infecţie cronică, dezvoltă ciroză hepatică sau cancer hepatic. De la 350.000 la 500.000 de oameni mor, în fiecare an, de boli la ficat provocate de hepatita C. Medicamentele antivirale pot vindeca infecţia cu hepatita C, dar accesul la diagnostic şi tratament este scăzut. Tratamentul antiviral are o eficienţă între 50-90% în cazul persoanelor tratate. În prezent nu există vaccin pentru hepatita C, cercetare în acest domeniu fiind în curs de desfăşurare.

În cazul virusului hepatitei D (HDV), infecţii apar doar la cei care sunt infectaţi deja cu virusul hepatitei B. Dubla infectare poate duce la o boală mai gravă. Vaccinurile hepatice B oferă protecţie în cazul infestării cu virusul hepatitei D.

Virusul hepatitei E (HEV) este de cele mai multe ori transmis prin consumul de apă contaminată sau alimente. Vaccinuri sigure şi eficiente pentru a preveni infecţia HEV au fost dezvoltate, dar nu sunt disponibile pe scară largă. În 2011, primul vaccin pentru a preveni infecţia cu hepatita E a fost înregistrat în China. Deşi nu este disponibil la nivel global, aceasta ar putea deveni disponibil într-un număr de alte ţări. Se estimează că la nivel mondial există 20 de milioane de cazuri de infecţii cu hepatită E, peste 3,3 milioane de cazuri acute apar anual şi 56.600 de decese, anual, sunt provocate de infecţii cu hepatită E.

În România, această zi este marcată prin acţiuni întreprinse de asociaţiile de pacienţi cu afecţiuni hepatice, pentru conştientizarea pericolului pe care aceste afecţiuni le reprezintă pentru sănătatea publică. Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) organizează cu ocazia marcării Zilei Mondiale a Hepatitei, mai multe campanii de informare, distribuind pliante în diverse oraşe ale ţării - Iaşi, Braşov, Turda, Arad, Cluj.

România ocupă locul 25 din 27 în Indexul European al Hepatitei, lansat în 2012 de Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Boli de Ficat. Cercetările epidemiologice recente indică un număr de circa 600.000 de români infectaţi, dintre care 80% - 90% cu hepatita C în faza cronică. Prin Carta Albă a hepatitei C, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) şi Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP), cu sprijinul Asociaţiei Europene a Pacienţilor cu Boli de Ficat (ELPA), propun autorităţilor publice responsabile un parteneriat în scopul elaborării şi implementării în comun a unei Strategii naţionale de combatere a hepatitei C.

Data de 28 iulie care a fost aleasă pentru marcarea Zilei mondiale de luptă împotriva hepatitei este ziua de naştere a profesorului Baruch Samuel Blumberg (28 iul. 1925 - 5 apr. 2011), laureat al Premiului Nobel, cel care a descoperit virusul hepatitei B. AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Zbora-Ciurel Mariana)