Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Podgoria Murfatlar este situată în sud-estul României, între Dunăre şi Marea Neagră, în centrul Podişului Dobrogei.

Dobrogea reprezintă o zonă prielnică pentru cultivarea viţei-de-vie. Cu toate că înainte de invazia filoxerei (1884), nu se vorbea despre viile de la Murfatlar, Medgidia sau Cernavodă, aici au apărut cele mai vechi scrieri despre via şi vinul de pe pământul românesc. Aceste scrieri îi aparţin poetului Ovidiu, exilat la Tomis din porunca împăratului Aurelian, care a murit aici în anul 17. Scytia Minor (în prezent Dobrogea) era cunoscută pentru viile de aici, iar vinul obţinut făcea obiectul schimburilor comerciale dintre traci şi coloniile greceşti de la malul Mării Negre.

Într-o zonă cu un trecut viticol atât de îndepărtat, podgoria Murfatlar a apărut foarte târziu. Potrivit site-ului oficial al Staţiunii de Cercetare şi Producţie Viti-Vinicolă Murfatlar, www.scvmurfatlar.ro, în 1904, istoricul M. D. Ionescu preciza, în lucrarea ''Dobrogea în pragul secolului XX'', că în 1887 se înfiinţase pe aceste meleaguri o pepinieră a statului, de 4,8 hectare, plantată cu arbuşti şi viţă-de-vie, cu scopul de a înlătura efectele secetei. În anul 1907, s-au înfiinţat aici primele plantaţii organizate în scop experimental, pe o suprafaţă de 10 hectare. Încercând să refacă viile distruse de filoxeră, specialiştii au cultivat cele 10 hectare cu soiurile franţuzeşti Chardonnay, Clairette, Pinot gris, Pinot noir, Folle blanche şi Malvoisie.

George Nicoleanu şi Vasile Brezeanu, precursori ai viticulturii româneşti, au găsit asemănătoare condiţiile de climă şi de sol de aici cu cele din regiunea franceză Champagne, prin urmare s-a înfiinţat la Murfatlar un centru de producere a vinurilor spumante, care a funcţionat în perioada 1913-1916, produsul numindu-se Lacrima lui Ovidiu. Condiţiile climatice de aici au dovedit, însă, în timp, că nu sunt prielnice vinurilor spumante, ci vinurilor demidulci şi dulci, care s-au impus cu succes pe piaţa internaţională.

În august 1939, cu prilejul manifestărilor prilejuite de Ziua Marinei, regele Carol al II-lea a degustat vinurile produse la Murfatlar, fiind impresionat de calitatea acestora. Prin urmare, a dispus includerea pepinierei printre furnizorii domeniului regal, iar Murfatlarul a fost numit Via Regală. În august 1942, printr-o ordonanţă a Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, pepiniera a fost trecută în subordinea Institutului de Cercetări Agronomice, sub denumirea de Staţiunea Experimentală Viticolă Murfatlar. Staţiunea de Cercetare şi Producţie Viti-Vinicolă Murfatlar este situată în centrul viticol al podgoriei, care s-a dezvoltat, de aici, într-un ritm foarte alert.

Iniţial, nucleul viilor era la Basarabi, dar plantaţiile s-au extins rapid de-a lungul văii Carasu, până la Cernavodă, ajungând să ocupe astăzi peste 3.000 de hectare, în zona localităţilor Murfatlar, Valul lui Traian, Poarta Albă şi Siminoc, potrivit www.murfatlar.com. Podgoria urmează traseul canalului Dunăre - Marea Neagră, fiind cuprinsă între oraşele Basarabi, în est, şi Cernavodă, în vest, şi este formată din trei centre viticole: Murfatlar, Medgidia şi Cernavodă, precizează M. Macici în cartea ''Lumea vinurilor. Vinurile lumii''.

Calitatea deosebită a vinurilor de Murfatlar se datorează, în primul rând, condiţiilor de climă şi de sol ale regiunii. Murfatlarul beneficiază de o expunere prelungită la soare, de un regim de precipitaţii mai sărac, chiar deficitar şi de influenţa Mării Negre, care acţionează ca un regulator termic. De cealaltă parte, solul arid, cu un suport de calcar, este benefic obţinerii unor vinuri de calitate. Celebritatea podgoriei este dată îndeosebi de vinurile dulci, obţinute pe cale naturală din struguri cu un conţinut ridicat de zahăr, culeşi la supramaturare, dintre care se remarcă soiurile Chardonnay şi Pinot gris, clasate pe primele locuri în sortimentul podgoriei. La acestea se adaugă Muscatul Ottonel, Tămâioasa românească, Sauvignon, Riesling italian, Columna, pentru soiurile albe, iar pentru cele roşii: Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot şi Fetească neagră, oferind o paletă largă de vinuri, de la cele seci la cele dulci.

Epigramistul Păstorel Teodoreanu, fin cunoscător al viticulturii româneşti, elogia vinurile de Murfatlar, spunând: ''Nici în prisacă şi grădină/ Şi nici într-un întreg grânar,/ Nu e miroznă şi lumină/ Cât într-un strop de Murfatlar.'' AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.