COD GALBEN: 03-06-2025 ora 10 Intre 3 iunie, ora 12 – 3 iunie, ora 23Fenomene vizate se va semnala 3 iunie, ora 12 – 3 iunie, ora 23Fenomene vizate COD GALBEN: 03-06-2025 ora 10 Intre 4 iunieFenomene vizate se va semnala 4 iunieFenomene vizate
Testarea cu succes a vaccinului antirabic, la 6 iulie 1885, este strâns legată de numele savantului francez Louis Pasteur.
Louis Pasteur, chimist şi bacteriolog, fondatorul microbiologiei, s-a născut la 27 decembrie 1822, în localitatea Dole, regiunea Jura, în familia unui tăbăcar.
A absolvit Colegiul din Dole şi Şcoala Normală Superioară din Paris, secţia de arte (1840), apoi secţia de ştiinţe (1842). În 1847, şi-a susţinut teza de doctorat în chimie şi fizică. Cariera lui Louis Pasteur a început prin soluţionarea unei probleme de mare interes la acea vreme: de ce substanţele identice din punct de vedere chimic reacţionează diferit la lumină?
Din 1848, Pasteur a fost profesor de chimie la Universitatea din Strasbourg, iar începând cu anul 1854, a fost profesor şi decan al Facultăţii de Chimie de la Universitatea din Lille, potrivit biography.com. În 1856, un industriaş l-a rugat să afle de ce vinul şi berea se acresc odată cu trecerea timpului. Pasteur a demonstrat că atât fermentaţia cât şi alterarea erau cauzate de microorganisme şi a prezentat o modalitate prin care se poate preîntâmpina alterarea, numită ''pasteurizare''. Încălzind vinul până la 50°C sunt omorâte microorganismele care îl pot altera. Procesul de pasteurizare a fost testat cu succes la 20 aprilie 1862.
Pasteur a făcut studii şi asupra altor microorganisme care interacţionează cu materiale organice. A demonstrat că, odată ce este fiartă, carnea nu se alterează decât dacă este expusă particulelor de aer. În 1865, a făcut investigaţii în cazul unei maladii care omora viermii de mătase. Nu a reuşit să izoleze microorganismul, dar a propus ca toţi viermii infectaţi să fie ucişi şi să se creeze noi culturi de viermi de mătase. Pasteur descoperise deja că maladiile infecţioase erau cauzate de microorganisme. Acest concept a condus la introducerea sterilizării, dezinfecţiilor, vaccinelor şi a antibioticelor.
Pasteur însuşi a descoperit o serie de vaccinuri, inclusiv cel contra rabiei şi antraxului. A creat microorganisme slăbite, ţinându-le la căldură. În această stare, nu puteau cauza boala, ci confereau imunitate germenilor pacientului.
Pasteur şi-a început cercetările asupra rabiei în 1880, potrivit site-ului www.pasteur.fr. Obiectivul său era să găsească mijloacele de prevenire a maladiei, urmând calea deschisă de cercetările sale anterioare asupra holerei la găini. Reuşeşte mai întâi să stabilizeze virusul şi prezintă, în 1884, primele rezultate ale unei vaccinări experimentale a câinilor împotriva rabiei. Odată ce a reuşit să obţină un vaccin pentru câini, înainte de expunerea acestora la rabie, Pasteur încearcă să găsească o cale de ameliorare a virulenţei virusului. Se gândeşte astfel să utilizeze o vaccinare care să creeze imunitate după muşcătură şi, astfel, să împiedice trecerea virusului la om.
În iulie 1885, Pasteur primeşte vizita lui Marie-Angélique Meister, al cărei băiat, Joseph Meister, în vârstă de 9 ani, fusese muşcat de un câine suspectat de rabie. Joseph Meister se prezintă în laboratorul său de la Ecole normale din Paris, cu multiple muşcături profunde. Pasteur începe imediat seria de 13 injecţii, iar câteva luni mai târziu, are certitudinea că băiatul este salvat. Astfel, data de 6 iulie 1885 rămâne ziua în care a fost testat cu succes vaccinul antirabic. Trei luni mai târziu, Louis Pasteur reiterează experienţa cu un tânăr cioban, Jean-Baptiste Jupille, muşcat grav de către un câine turbat. La 26 octombrie 1885, Pasteur prezintă Academiei de Ştiinţe rezultatele promiţătoare ale tratamentului său asupra rabiei la om, notează www.pasteur.fr. De atunci, laboratorul său este asaltat de către persoane muşcate de animale turbate.
La 1 martie 1886, Pasteur revine în faţa membrilor Academiei de Ştiinţe pentru a prezenta rezultatele obţinute după vaccinarea a 350 de persoane. Dintre acestea, doar una moare, datorită faptului că tratamentul a fost aplicat mult prea târziu, probabil după ce virusul atinsese deja sistemul nervos, restul fiind salvaţi. Câteva luni mai târziu, Pasteur prezintă rezultatele a 726 de inoculări. Pasteur propune atunci crearea unui institut destinat tratării rabiei, idee susţinută de Academia de Ştiinţe. Cu ajutorul donaţiilor făcute din lumea întreagă, a fost creat, în 1887, un institut dedicat nu doar tratării rabiei, ci şi studiului pasteurizării. Institutul Pasteur a fost inaugurat în noiembrie 1888, iar Pasteur a rămas în fruntea acestuia până la moarte, la 28 septembrie 1895. Centru de cercetare, de formare şi de tratare, institutul se va extinde rapid la nivel internaţional.
Institutul Pasteur din Bucureşti a fost înfiinţat în 1895, în cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară, purtând iniţial denumirea de ''Institutul de Vaccin Animal'', iar în 1921 i s-a atribuit numele omului de ştiinţă Louis Pasteur, cu asentimentul Institutului Pasteur din Paris şi al Guvernului Republicii Franceze. Institutul Pasteur este un organism ştiinţific şi tehnic de sprijin al medicinii veterinare din România, în cele trei direcţii de activitate ale acestei profesiuni: apărarea sănătăţii animalelor, apărarea sănătăţii publice şi protecţia mediului. În 1949, Institutul s-a scindat în două institute: ''Institutul de Seruri şi Vaccinuri Pasteur'' şi ''Institutul de Igienă şi Patologie Animală'', iar în februarie 1962, cele două institute au fost unificate în ''Institutul de Cercetări Veterinare şi Biopreparate Pasteur'', menţionează site-ul www.pasteur.ro. În 1991, institutul s-a reorganizat, sub denumirea de ''Institutul Naţional de Medicină Veterinară Pasteur'', iar în 1998 - în ''Societatea Naţională Institutul Pasteur''. De-a lungul existenţei sale, aceasta a avut o contribuţie esenţială în eradicarea unor boli şi în reducerea drastică a incidenţei altora. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Horia Plugaru)
Louis Pasteur, chimist şi bacteriolog, fondatorul microbiologiei, s-a născut la 27 decembrie 1822, în localitatea Dole, regiunea Jura, în familia unui tăbăcar.
A absolvit Colegiul din Dole şi Şcoala Normală Superioară din Paris, secţia de arte (1840), apoi secţia de ştiinţe (1842). În 1847, şi-a susţinut teza de doctorat în chimie şi fizică. Cariera lui Louis Pasteur a început prin soluţionarea unei probleme de mare interes la acea vreme: de ce substanţele identice din punct de vedere chimic reacţionează diferit la lumină?
Din 1848, Pasteur a fost profesor de chimie la Universitatea din Strasbourg, iar începând cu anul 1854, a fost profesor şi decan al Facultăţii de Chimie de la Universitatea din Lille, potrivit biography.com. În 1856, un industriaş l-a rugat să afle de ce vinul şi berea se acresc odată cu trecerea timpului. Pasteur a demonstrat că atât fermentaţia cât şi alterarea erau cauzate de microorganisme şi a prezentat o modalitate prin care se poate preîntâmpina alterarea, numită ''pasteurizare''. Încălzind vinul până la 50°C sunt omorâte microorganismele care îl pot altera. Procesul de pasteurizare a fost testat cu succes la 20 aprilie 1862.
Pasteur a făcut studii şi asupra altor microorganisme care interacţionează cu materiale organice. A demonstrat că, odată ce este fiartă, carnea nu se alterează decât dacă este expusă particulelor de aer. În 1865, a făcut investigaţii în cazul unei maladii care omora viermii de mătase. Nu a reuşit să izoleze microorganismul, dar a propus ca toţi viermii infectaţi să fie ucişi şi să se creeze noi culturi de viermi de mătase. Pasteur descoperise deja că maladiile infecţioase erau cauzate de microorganisme. Acest concept a condus la introducerea sterilizării, dezinfecţiilor, vaccinelor şi a antibioticelor.
Pasteur însuşi a descoperit o serie de vaccinuri, inclusiv cel contra rabiei şi antraxului. A creat microorganisme slăbite, ţinându-le la căldură. În această stare, nu puteau cauza boala, ci confereau imunitate germenilor pacientului.
Pasteur şi-a început cercetările asupra rabiei în 1880, potrivit site-ului www.pasteur.fr. Obiectivul său era să găsească mijloacele de prevenire a maladiei, urmând calea deschisă de cercetările sale anterioare asupra holerei la găini. Reuşeşte mai întâi să stabilizeze virusul şi prezintă, în 1884, primele rezultate ale unei vaccinări experimentale a câinilor împotriva rabiei. Odată ce a reuşit să obţină un vaccin pentru câini, înainte de expunerea acestora la rabie, Pasteur încearcă să găsească o cale de ameliorare a virulenţei virusului. Se gândeşte astfel să utilizeze o vaccinare care să creeze imunitate după muşcătură şi, astfel, să împiedice trecerea virusului la om.
În iulie 1885, Pasteur primeşte vizita lui Marie-Angélique Meister, al cărei băiat, Joseph Meister, în vârstă de 9 ani, fusese muşcat de un câine suspectat de rabie. Joseph Meister se prezintă în laboratorul său de la Ecole normale din Paris, cu multiple muşcături profunde. Pasteur începe imediat seria de 13 injecţii, iar câteva luni mai târziu, are certitudinea că băiatul este salvat. Astfel, data de 6 iulie 1885 rămâne ziua în care a fost testat cu succes vaccinul antirabic. Trei luni mai târziu, Louis Pasteur reiterează experienţa cu un tânăr cioban, Jean-Baptiste Jupille, muşcat grav de către un câine turbat. La 26 octombrie 1885, Pasteur prezintă Academiei de Ştiinţe rezultatele promiţătoare ale tratamentului său asupra rabiei la om, notează www.pasteur.fr. De atunci, laboratorul său este asaltat de către persoane muşcate de animale turbate.
La 1 martie 1886, Pasteur revine în faţa membrilor Academiei de Ştiinţe pentru a prezenta rezultatele obţinute după vaccinarea a 350 de persoane. Dintre acestea, doar una moare, datorită faptului că tratamentul a fost aplicat mult prea târziu, probabil după ce virusul atinsese deja sistemul nervos, restul fiind salvaţi. Câteva luni mai târziu, Pasteur prezintă rezultatele a 726 de inoculări. Pasteur propune atunci crearea unui institut destinat tratării rabiei, idee susţinută de Academia de Ştiinţe. Cu ajutorul donaţiilor făcute din lumea întreagă, a fost creat, în 1887, un institut dedicat nu doar tratării rabiei, ci şi studiului pasteurizării. Institutul Pasteur a fost inaugurat în noiembrie 1888, iar Pasteur a rămas în fruntea acestuia până la moarte, la 28 septembrie 1895. Centru de cercetare, de formare şi de tratare, institutul se va extinde rapid la nivel internaţional.
Institutul Pasteur din Bucureşti a fost înfiinţat în 1895, în cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară, purtând iniţial denumirea de ''Institutul de Vaccin Animal'', iar în 1921 i s-a atribuit numele omului de ştiinţă Louis Pasteur, cu asentimentul Institutului Pasteur din Paris şi al Guvernului Republicii Franceze. Institutul Pasteur este un organism ştiinţific şi tehnic de sprijin al medicinii veterinare din România, în cele trei direcţii de activitate ale acestei profesiuni: apărarea sănătăţii animalelor, apărarea sănătăţii publice şi protecţia mediului. În 1949, Institutul s-a scindat în două institute: ''Institutul de Seruri şi Vaccinuri Pasteur'' şi ''Institutul de Igienă şi Patologie Animală'', iar în februarie 1962, cele două institute au fost unificate în ''Institutul de Cercetări Veterinare şi Biopreparate Pasteur'', menţionează site-ul www.pasteur.ro. În 1991, institutul s-a reorganizat, sub denumirea de ''Institutul Naţional de Medicină Veterinară Pasteur'', iar în 1998 - în ''Societatea Naţională Institutul Pasteur''. De-a lungul existenţei sale, aceasta a avut o contribuţie esenţială în eradicarea unor boli şi în reducerea drastică a incidenţei altora. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Horia Plugaru)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.