Două dintre cele mai importante simboluri naturale ale României, Sfinxul şi Babele, se află în Parcul Naţional Bucegi situat în partea estică a Carpaţilor Meridionali, cu o suprafaţă de 32.497 ha desfăşurată pe teritoriul administrativ a trei judeţe: Dâmboviţa, Prahova şi Braşov. O jumătate din această suprafaţă este cuprinsă pe teritoriul judeţului Dâmboviţa, iar cealaltă jumătate este împărţită aproximativ egal între judeţele Prahova şi Braşov.

Sfinxul şi Babele, create în timp de zeci sau chiar sute de mii de ani, reprezintă martori de eroziune, potrivit geoturism.ro, în care factorul geologic răspunzător este eroziunea eoliană, manifestat prin procese de distrugere, transport şi sedimentare a materialului rezultat; în acest fel s-a erodat alternanţa de gresii şi calcare rezultând forma de acum.

Situat la 2.216 m, cu o înălţime de 8 metri şi o lăţime de 12 metri, Sfinxul, un conglomerat uriaş şi solitar, atrage prin forma sa, pe care natura a sculptat-o de-a lungul timpului. Unii l-au asemuit cu capul unui dac, iar alţii cu Sfinxul din Egipt.

Tot aici se înalţă un grup de stânci, care sub acţiunea vântului şi a ploii, a îngheţului şi dezgheţului, au luat forma unor ciuperci, fiind cunoscute sub numele "Babele". Datorită apropierii lor de Sfinx, acestea au fost numite şi ''Altarele ciclopice din Caraiman''. Unele legende spun că acestea au fost altare dacice unde se aduceau jertfe zeilor.

Babele reprezintă şi numele culmii muntoase aflate în partea central-nordică a masivului Bucegi, de unde se poate pleca spre alte puncte de interes, cum sunt Vârful Omu (2.505 m) sau Crucea Caraiman.

În jurul Sfinxului şi al Babelor s-au născut o mulţime de legende, unele spun că sunt naturale, altele că ar fi o creaţie a omului; altele vorbesc despre transformarea Babei Dochia în stană de piatră sau că aceste pietre aşezate în vârf de munte emană energii pozitive ce au apărat ţara de cotropitori. De asemenea, există şi unele ipoteze conform cărora Sfinxul ar fi o stâncă megalitică.

Sus pe Platoul Bucegi se poate ajunge cu telecabina din Buşteni sau pe traseul montan Buşteni-Valea Jepilor-Cabana Piatra Arsă-Cabana Babele.

Parcul Natural Bucegi este unitate cu personalitate juridică a Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva şi una dintre cele 27 de arii protejate din Romania, potrivit www.bucegipark.ro. Zona munţilor Bucegi, despre care există referiri din secolul al XV-lea, a fost propusă pentru protejare încă din 1936, datorită peisajelor inegalabile şi a diversităţii speciilor de plante şi animale. Regiunea a fost oficializată pentru prima dată ca Parc Naţional, prin ordinul ministrului mediului nr. 7/1990, iar prin Legea 5/2000, i s-a conferit statutul de Parc Natural, ale cărui limite au fost stabilite prin HG nr. 230/2003.

Denumirea Bucegi vine de la ''Buciac'' sau ''Buceci'' aşa cum apare în denumirile medievale ale secolului al XVI-lea, acest cuvânt având semnificaţia de pădure de fag, care de altfel acoperă o bună parte din versanţii sub 1.000 m altitudine ai acestei culmi montane. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)