Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Legea 96/1998 statuează ziua de 26 iunie drept Zi a Drapelului Naţional.

Ziua Drapelului Naţional este marcată de autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări educative cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Parlamentul României se întruneşte în şedinţă comună şi sunt organizate ceremonii publice de înălţare a Drapelului Naţional în Capitală şi în toate municipiile reşedinţă de judeţ.

Constituţia României din 1991 prevede că drapelul tricolor este un simbol naţional alături de stemă, sigiliu şi imn.

Cel mai mare drapel al României, care a constituit un nou record mondial, a fost desfăşurat, la 27 mai 2013, pe aerodromul Clinceni. Drapelul, cântărind aproximativ 5.000 kg, a avut dimensiunile de 349,425 x 226,917 m, rezultând o suprafaţă declarată de 79.290,39 mp.

La 3 iunie 2013, Comisia parlamentară de revizuire a Constituţiei a hotărât reintroducerea stemei ţării pe tricolor, în legea fundamentală. Amendamentul propus de deputatul PSD Gheorghe Emacu a fost votat cu 13 voturi ''pentru'' şi o abţinere, fără o dezbatere prealabilă a membrilor Comisiei. Prin adoptarea acestui amendament, alineatul 1 din Articolul 12 va fi reformulat astfel: ''Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu''. În forma actuală, Constituţia stabileşte că ''drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu''. Comisia heraldică, numită în scopul realizării noii steme a României, a supus Parlamentului două variante finale, care au fost, în cele din urmă, combinate. Rezultatul îl constituie design-ul actual, adoptat de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992. Imaginile care compun stema evocă istoria României, prin emblemele reunite ale Ţării Româneşti, Moldovei, Transilvaniei şi Dobrogei.

Stema va fi aplicată pe tricolor, în momentul în care noua Constituţie a României va fi aprobată în urma unui referendum naţional.

Drapelul Naţional - albastru, galben, roşu - de la lance - a fost decretat, pentru prima oară, ca simbol naţional de Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească la 14/26 iunie 1848, având deviza ''Dreptate - Frăţie'' înscrisă pe el.

El nu a suferit transformări majore de-a lungul istoriei. Doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluţionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naţional steagul standard cu trei culori.

Documente sigilografice atestă faptul că, în unele epoci istorice, drapelul românesc avea cele trei culori dispuse orizontal, cu roşul în partea superioară, galbenul în mijloc şi albastrul la bază. De asemenea, proporţia culorilor nu a fost aceeaşi cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul şi chiar Ştefan cel Mare.

În contextul revoluţionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri ale unor state naţionale, şi revoluţionarii români, aflaţi la Paris la izbucnirea revoluţiei, vor arbora drapelul albastru, galben, roşu, cu albastru la hampă. Aşa va fi şi consfinţit, ca drapel naţional, prin Decretul nr. 1 din 14/26 al guvernului provizoriu de la Bucureşti.

Guvernul provizoriu întărea că ''Steagul naţional va avea trei culori - albastru, galben şi roşu''. Deviza română, care va fi scrisă atât pe steaguri cât şi pe monumentele şi decretele publice, se va compune din aceste două cuvinte ''Dreptate, Frăţie''. Drapelul naţional tricolor, roşu-galben-albastru, astfel decretat la 14/26 iunie 1848, a fost sfinţit a doua zi, în cadrul Marii Adunări Naţionale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci înainte Câmpia Libertăţii.

La 13 iulie 1848, prin decretul 252, guvernul revoluţionar a stabilit ca dispunerea culorilor tricolorului să fie de la lance astfel - albastru închis, galben deschis şi roşu carmin. S-a dispus totodată confecţionarea de steaguri naţionale care să fie arborate în toate localităţile. Din păcate, se mai păstrează doar foarte puţine, cum este piesa expusă la Muzeul Naţional de Istorie a României şi care a aparţinut Gărzii orăşeneşti din Slatina. AGERPRES/(Documentare-Cerasela Bădiţă, editor: Marina Bădulescu)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.