Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală (International Criminal Police Organization) - INTERPOL - este cea mai mare organizaţie internaţională de poliţie, având 190 de ţări membre, fiecare reprezentată de câte un Birou Naţional Central.

Creată ca reacţie la dezvoltarea criminalităţii internaţionale, organizaţia are rolul de a permite autorităţilor de poliţie criminală să lucreze împreună pentru a face ca lumea să devină un loc mai sigur. Unul dintre scopurile INTERPOL-ului este asigurarea şi dezvoltarea asistenţei reciproce cât mai largi a acestor autorităţi, în cadrul legilor existente în diferite ţări şi în spiritul Declaraţiei universale a drepturilor omului.

Infrastructura high-tech de sprijin tehnic şi operaţional a INTERPOL susţine activitatea organizaţiei astfel încât să se poată răspunde provocărilor tot mai mari în lupta împotriva criminalităţii în secolul XXI, arată site-ul INTERPOL.

Ideea creării unei astfel de organizaţii a apărut cu ocazia Congresului Internaţional al Poliţiei Criminale care a avut loc în 1914 la Monaco. În 1923 a fost înfiinţată Comisia Internaţională de Poliţie Criminală (International Criminal Police Commission - ICPC), cu sediul la Viena, moment care reprezintă naşterea INTERPOL-ului.

România s-a numărat în 1923 printre statele membre fondatoare. În 1938, cea de-a XIV-a Sesiune a ICPC a avut loc la Bucureşti. După o perioadă de inactivitate în cadrul organizaţiei, România a redevenit, în 1973, membru cu drepturi depline, cu ocazia celei de a 50-a sesiuni a Adunării Generale, de la Viena, fiind primul stat din regiune care a revenit în INTERPOL, după cel de-al Doilea Război Mondial.

În anul 1956, s-a hotărât transformarea ICPC în Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală - INTERPOL (OIPC- INTERPOL). În prezent sediul INTERPOL se află la Lyon, în Franţa.

INTERPOL oferă sprijin în activităţile operative desfăşurate de poliţie, în accesul la instrumentele şi serviciile necesare, astfel încât activitatea acesteia să fie cât mai eficientă. De asemenea, sprijină pregătirea profesională a poliţiştilor, oferind cursuri specifice de formare, şi asigură diseminarea celor mai bune practici în domeniul muncii de poliţie.

Suportul de zi cu zi al activităţii organizaţiei este asigurat de cei peste 600 membri care alcătuiesc personalul din cadrul Secretariatului General şi birourile sale regionale. Secretariatul General are sediul în Lyon. INTERPOL are şapte birouri regionale în întreaga lume, precum şi câte un birou de reprezentanţă la Naţiunile Unite (la New York), respectiv la Uniunea Europeană (la Bruxelles).

Secretarul general al INTERPOL îşi exercită funcţia de la sediul din Lyon, el supervizând activitatea zilnică privind cooperarea internaţională în domeniul poliţiei. Este numit pe o perioadă de cinci ani şi poate fi reales.

La 7 nov 2014 Jürgen Stock (Germania) a fost ales în funcţia de secretar general al INTERPOL, cu ocazia celei de-a 83-a sesiuni a Adunării Generale anuale a organizaţiei. Conflictele geopolitice, riscurile sanitare, ameninţările care planează asupra mediului, precum şi terorismul, criminalitatea organizată transnaţională şi, în mod deosebit, cyber-criminalitatea sunt probleme pe care statele nu le pot rezolva singure, declara la acel moment, în faţa Adunării Generale, noul secretar general, potrivit unui comunicat al INTERPOL.

Unul dintre cele mai importante proiecte din ultimii ani ale Secretariatului General al INTERPOL este implementarea sistemului I-Link al cărui obiectiv principal este reprezentat de schimbarea modalităţii de lucru în ceea ce priveşte punerea în urmărire internaţională a persoanelor. Sistemul I-Link permite Birourilor Naţionale Centrale să acceseze bazele de date, să înregistreze şi să transmită informaţii utilizând o singură interfaţă şi permite tuturor poliţiilor naţionale verificarea simultană a persoanelor în bazele de date naţionale şi în cele ale INTERPOL-ului.

Organul suprem al organizaţiei este Adunarea Generală, care este alcătuită din delegaţii statelor membre, desemnaţi de guvernele respective. Adunarea Generală se întruneşte anual, în cadrul reuniunilor stabilindu-se, între altele, liniile directoare ale activităţi INTERPOL.

Comitetul Executiv este ales de Adunarea Generală dintre reprezentanţii statelor membre, este condus de Preşedintele organizaţiei, ales pe o perioadă de 4 ani, şi are sarcina de a veghea la punerea în aplicare a deciziilor Adunării Generale.

INTERPOL are ca sursă principală de finanţare contribuţia anuală, prevăzută legal, din partea fiecăruia dintre cele 190 de state membre. Ţările membre pot face, de asemenea, contribuţii suplimentare, în mod voluntar.

Cu prilejul celei de-a 83-a reuniuni a Adunării Generale, care a avut loc la Monaco în noiembrie 2014 , preşedintele INTERPOL, Mireille Ballestrazzi, a estimat că ''ameninţarea teroristă nu a fost niciodată atât de puternică, în timp ce criminalitatea informatică se propagă în tot spaţiul virtual''.

În perioada 19 - 21 mai 2015, a avut loc la Bucureşti cea de-a 43-a ediţie a Conferinţei Regionale Europene a INTERPOL, în cadrul căreia s-a discutat despre securitatea frontierelor, terorism, criminalitate informatică, corupţie, precum şi despre cooperarea poliţienească. În deschiderea conferinţei, secretarul general al INTERPOL, Jurgen Stock, a amintit că România se confruntă şi ea cu provocările de securitate din lumea întreagă. ''În faţa acestor ameninţări, România şi-a dovedit angajamentul ferm pentru cooperarea poliţienească, prin utilizarea în mod eficient a instrumentelor puse la dispoziţie de INTERPOL, cu scopul de a-i proteja nu doar pe cetăţenii români, dar şi pe cei din Europa şi din lumea întreagă", a spus Jurgen Stock. AGERPRES (Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Marina Bădulescu)