Galileo Galilei (Galileo di Vincenzo Bonaiuti de' Galilein) este unul dintre întemeietorii mecanicii. A descoperit legea inerţiei, legea căderii corpurilor, legea compunerii mişcărilor, a dat o formulare exactă noţiunilor de viteză şi de acceleraţie şi a pus în evidenţă relativitatea mişcării, potrivit Dicţionarului Enciclopedic Român, vol. 2, Editura politică - 1965.

Inerţia este proprietatea corpurilor de a-şi păstra starea de repaus sau de mişcare uniformă, atât timp cât asupra lor nu acţionează vreo forţă, adică nu se află, raportat la alte corpuri, în acţiune reciprocă. Principiul inerţiei ca principiu al mecanicii a fost formulat de Galileo Galilei (n. 15 februarie 1564, Pisa - d. 8 ianuarie 1642, Florenţa), fizician, matematician, astronom şi filosof italian.

Galileo Galilei a fost numit de către Albert Einstein ''părintele'' ştiinţei moderne, deoarece a deschis o nouă eră în cercetarea ştiinţifică. Referindu-se la realizările acestuia, Stephen Hawking spunea că ''Galileo, probabil mai mult decât oricare altă persoană, a fost responsabil pentru naşterea ştiinţei moderne'', potrivit site-ului www.astronomy.ro.

Mişcarea obiectelor uniform accelerate, care se regăseşte în cele mai multe manuale de fizică (capitolul mecanică), a fost studiată de Galileo Galilei ca subiect al cinematicii. Lucrările teoretice şi experimentale ale lui Galilei în ceea ce priveşte mişcarea corpurilor au stat la baza mecanicii clasice studiate mai târziu de Isaac Newton.

Conform unei biografii scrise de elevul său, Vincenzo Viviani, Galileo Galilei a dat drumul unor bile alcătuite din acelaşi material, dar de mase diferite din turnul înclinat din Pisa, pentru a demonstra că durata căderii este independentă de masa acestora.

Galilei a avansat ideea că un corp aflat în cădere liberă va cădea uniform accelerat, dacă rezistenţa mediului prin care cade rămâne neglijabilă sau în cazul căderii sale prin vid (legea căderii corpurilor). El a calculat legea cinematică pentru distanţa parcursă în timpul unei accelerări uniforme, pornind de la starea de repaus, afirmând că aceasta este proporţională cu pătratul duratei de timp în care are loc căderea. Galileo Galilei a exprimat legea pătratului timpului, folosind în explicare şi experimente construcţii geometrice şi termeni matematici, ajungând la concluzia că obiectele îşi păstrează viteza dacă nu acţionează nicio forţă - cum ar fi forţa de frecare - asupra lor şi se opresc dacă nu acţionează nicio forţă asupra lor (legea inerţiei). Principiul de inerţie al lui Galilei: ''Un corp care se mişcă pe o suprafaţă netedă va continua în aceeaşi direcţie cu viteză constantă dacă nu este perturbat''. Acest principiu a fost mai târziu regăsit în legile lui Isaac Newton. De altfel, Newton a recunoscut că "dacă el a ajuns atât de sus este pentru ca s-a înălţat pe umerii unor giganţi".

Formula lui Galilei din manualul de fizică stabileşte că pătratul vitezei cu care cade bila este egal cu de două ori greutatea bilei înmulţită cu înălţimea de la care cade, adică v2 = 2gh; h = v2/2g, unde v este viteza, g este greutatea iar h este înălţimea. Pentru a ajunge la aceste idei, Galilei a realizat multe experimente în care a studiat căderea corpurilor pe un plan înclinat. El reducea forţa de frecare cât mai mult şi vedea că bilele care se aflau în cădere aveau tendinţa de a merge foarte mult până să se oprească. Altfel spus, bilele se mişcau singure, fără vreun ajutor extern, dimpotrivă, intervenţia externă era cea care încerca să oprească mişcarea.

Tot Galileo Galilei a avansat, potrivit site-ului www.ro.biography.name, principiul de bază al relativităţii, acela că legile fizicii sunt aceleaşi în orice sistem în mişcare rectilinie uniformă, indiferent de viteză sau de direcţia sa. Deci, nu există mişcare absolută şi nici repaus absolut. Acest principiu a furnizat baza legilor mişcării ale lui Newton şi au jucat un rol important în teoria relativităţii restrânse a lui Einstein.

Pe lângă contribuţia esenţială în ramura mecanică a fizicii, Galilei a avut un rol important ca astronom, el descoperind cu ajutorul lunetei pe care a construit-o munţii din Lună, natura stelară a Căii Lactee, patru sateliţi ai lui Jupiter, petele din soare, rotaţia acestuia în jurul axei sale, fazele lui Venus, confirmând concepţia heliocentrică a lui Copernic. Lui i se atribuie replica devenită aforism ''Şi totuşi se învârteşte'' (Eppur si muove). AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Andreea Onogea)