Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Partidul Naţional Liberal este cel mai vechi partid politic din România, conturându-se ca formaţiune politică la 24 mai 1875, la iniţiativa mai multor lideri printre care Dumitru şi Ion C. Brătianu, C. A. Rosetti şi fraţii Goleşti.

Ion C. Brătianu a fost primul preşedinte al PNL, până la moartea sa în 1891, urmat de Dumitru Brătianu (1891 - 1892), Dimitrie Sturdza (1892 - 1908), Ion I. C. Brătianu (1908 - 1927), Vintilă Brătianu (1927 - 1930), Ion G. Duca (1930 - 1933), care a fost asasinat de legionari, şi Constantin I. C. Brătianu (1933 - 1950), care a fost întemniţat de comunişti la penitenciarul Sighet, unde a şi murit.

De numele şi istoria Partidului Naţional Liberal se leagă cele mai importante evenimente din istoria modernă a României: instaurarea monarhiei constituţionale (1866), obţinerea independenţei de stat (1877), ridicarea României la rang de regat (1881), Războiul de întregire a neamului şi crearea României Mari (1918), adoptarea Constituţiei din 1923, şi relansarea economică după criza din 1929-1933. În toată această perioadă, liberalismul a devenit fundamentul ideologic pe care s-a construit România modernă.

Perioada interbelică a fost prolifică pentru România, liberalii fiind cei care au promovat reforma agrară, organizarea administrativă unitară, o nouă legislaţie electorală şi măsuri de refacere a economiei. Liberalii s-au aflat la putere în perioada 1922-1928 (cu o mică întrerupere între martie 1926 şi iunie 1927) şi, apoi, în intervalul 1933-1937. Activitatea PNL a fost suspendată între 1938 şi 1944, când a fost reluată doar pentru o scurtă etapă.

Instaurarea regimului comunist şi proclamarea Republicii, la 30 decembrie 1947, a dus la întreruperea activităţii politice a PNL. O mare parte a fruntaşilor săi au fost închişi, murind în închisorile comuniste, în vreme ce alţii au fost forţaţi să ia calea exilului.

La sfârşitul lui 1989, un comitet format din 12 vechi membri ai Partidului Naţional Liberal, printre care Dan Amedeo Lăzărescu, Nicolae Enescu, I.V.Săndulescu, precum şi Radu Câmpeanu, a reluat activitatea formaţiunii politice, fapt consfinţit prin decizia nr. 4 a Tribunalului Bucureşti din 15 ianuarie 1990.

Primul preşedinte al PNL de după 1989, Radu Câmpeanu, a fost ales în această funcţie la 31 martie 1990, la prima Conferinţă Naţională a PNL. Acesta fusese desemnat secretar general al partidului, la 6 ianuarie 1990, după ce activitatea formaţiunii politice fusese reluată. La Conferinţa Naţională a PNL din 28 februarie 1993, Radu Câmpeanu a pierdut şefia PNL, în favoarea lui Mircea Ionescu Quintus. În decembrie 1993 a fost exclus din PNL, astfel încât până în 2003 a fost preşedintele PNL-Câmpeanu (PNL-C), formaţiune înfiinţată de el, la începutul anului 1994. După fuziunea prin absorbţie dintre PNL şi PNL-C, în august 2003, Radu Câmpeanu a devenit preşedinte fondator al PNL.

Mircea Ionescu Quintus a devenit preşedintele PNL la 28 februarie 1993. Principalul obiectiv afirmat de acesta a fost realizarea unificării tuturor formaţiunilor liberale, desprinse din PNL în perioada 1990-1993. La Congresul din mai 1997, când Mircea Ionescu Quintus a fost reconfirmat la şefia PNL, acesta a reafirmat ''Apelul său la unirea forţelor liberale''. La Congresul din 17-18 februarie 2001, Mircea Ionescu Quintus a fost înlocuit de prim-vicepreşedintele Valeriu Stoica, seniorul PNL devenind preşedinte de onoare al partidului.

Valeriu Stoica a fost ales preşedinte al PNL, la Congresul din 17-18 februarie 2001. În prima parte a mandatului, principala sa preocupare a fost urgentarea modificării Constituţiei. A fost înlocuit la şefia PNL în august 2002 de către Theodor Stolojan. În 2006 a părăsit PNL şi a devenit membru fondator al Partidului Liberal Democrat.

Theodor Stolojan a fost ales preşedintele PNL, la Congresul din 24-25 august 2002. Obiectivul său era ca PNL să devină ''alternativa de dreapta credibilă la stânga social-democrată''. Întregul său mandat a fost legat de proiectul Alianţei Dreptate şi Adevăr (Alianţa D.A.), al cărei artizan a fost în septembrie 2003. După ce în februarie 2004 şi-a anunţat candidatura la preşedinţie din partea Alianţei D.A., la 2 octombrie 2004, Theodor Stolojan şi-a anunţat retragerea din fruntea PNL şi, totodată, din cursa prezidenţială, invocând probleme de sănătate. Ca urmare a poziţiei sale critice faţă de noul preşedinte al PNL, Călin Popescu Tăriceanu şi faţă de restul conducerii partidului, la 10 octombrie 2006 a fost exclus din partid.

Călin Popescu-Tăriceanu a devenit preşedintele partidului la Congresul din 4 februarie 2005. Din 2 octombrie 2004, de când Stolojan şi-a anunţat retragerea, Călin Popescu-Tăriceanu a asigurat interimatul la conducerea PNL. După 1990, Călin Popescu-Tăriceanu a făcut parte şi din PNL-AT şi NPL. Şi mandatul lui Călin Popescu-Tăriceanu a fost marcat de discuţiile pe marginea Alianţei D.A.. Pe parcursul anilor 2005 şi 2006 a susţinut în mai multe rânduri ideea unei fuziuni între cele două partide, dar cu condiţia topirii PD în PNL. În timpul mandatului său, în aprilie 2007, Alianţa D.A. avea să se rupă. Tăriceanu a fost înlocuit din funcţia de preşedinte al PNL, la Congresul din 20-21 martie 2009 de vicepreşedintele Crin Antonescu.

Crin Antonescu a fost ales preşedinte al PNL, la Congresul din 20-21 martie 2009. La alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie 2009, s-a clasat pe locul al treilea, cu un scor de 20,02%. La 5 februarie 2011, Crin Antonescu a devenit co-preşedinte al Uniunii Social Liberale, alături de liderul PSD Victor Ponta, alianţă politică pe care preşedintele PNL a denunţat-o la 25 februarie 2014. Crin Antonescu a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte al PNL, la Congresul extraordinar din 22-23 februarie 2013, fiind de altfel şi singurul candidat. Şi-a asumat eşecul alegerilor europarlamentare din 25 mai 2014 şi la 31 mai 2014, Crin Antonescu, a anunţat că nu va mai candida la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, hotărând totodată încheierea mandatului său în fruntea partidului.

Klaus Iohannis, preşedintele României, a fost ales preşedintele acestei formaţiuni la 28 iunie 2014, în cadrul Congresului ordinar al PNL. Mandatul său s-a încheiat la 18 decembrie 2014, când şi-a dat demisia din toate funcţiile deţinute în partid, în vederea preluării mandatului de preşedinte al României. Cu trei mandate de primar al Sibiului din partea Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), Klaus Iohannis s-a înscris în PNL, la 20 februarie 2013. A rămas membru FDGR, dar a renunţat la preşedinţia acestuia. A fost ales prim-vicepreşedinte al PNL, la 23 februarie 2013, iar la 2 iunie 2014, a fost ales preşedinte interimar al PNL. La 11 august 2014, Biroul Politic Naţional comasat PNL-PDL a decis desemnarea lui Klaus Iohannis drept candidat al Alianţei Creştin Liberale la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014. În primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie 2014, candidatul ACL (PNL+PDL), Klaus Iohannis, a obţinut 30,37% (2.881.406 voturi), iar în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, a obţinut 54,43% (6.288.769 voturi), fiind învestit în funcţia de preşedinte al României, la 21 decembrie 2014.

La 26 iulie 2014, a avut loc Congresul de fuziune între PNL şi PDL, denumirea noul partid fiind PNL. La 18 decembrie 2014, Alina Gorghiu a fost aleasă de Biroul Politic Naţional preşedinte al vechiului PNL, ea exercitând şi funcţia de copreşedinte al noului PNL, alături de Vasile Blaga, până în 2017, când va fi organizat un congres de alegere a conducerii partidului. AGERPRES/ (Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Anca Pandea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.