Podgoria Nicoreşti este situată în estul României, între râurile Siret şi Bârlad, în nord-vestul judeţului Galaţi, în apropierea oraşului Tecuci şi la 50 km de oraşul Galaţi. Plantaţiile de viţă-de-vie ale podgoriei se grupează în două centre viticole: Nicoreşti, în sud şi Buciumeni, în nord.

Relieful are aspectul unui platou, care se înclină uşor, de la 250-300 m altitudine în N şi NV până la 80-100 m altitudine în E şi SE.

Aşezarea ce poartă în prezent numele de Nicoreşti se numea, în trecut, Policin, notează prof. Mihai Macici, în volumul ''Lumea vinurilor. Vinurile lumii''. Cel care i-a dat actualul nume se pare că a fost chiar domnul Moldovei, Ştefan cel Mare (1457-1504), care, după lupta de la Podul Înalt, în care i-a biruit pe turci, a făcut un popas pe dealul comunei Ţepu, în locul numit ''Cornul Dracului''. Hatmanul Nicoară, comandantul oştirilor din ţinutul de margine al Moldovei, ar fi dat un ospăţ pentru a sărbători victoria, la care a servit un vin roşu produs pe acele meleaguri. Vinul i-a plăcut atât de mult domnului, încât a hotărât ca aşezarea să poarte numele de Nicoreşti, în cinstea hatmanului.

Cea mai veche atestare documentară a Nicoreştilor datează din anul 1572, când este menţionat la o vânzare din ţinutul Fălciului, potrivit site-ului www.oniv.ro. De altfel, majoritatea documentelor Nicoreştilor fac referire la tranzacţii cu vii. În secolul al XVIII-lea, podgoria este menţionată de Dimitrie Cantemir, în lucrarea ''Descrierea Moldovei'' (1716), ca fiind cea de-a IV-a din Moldova, în ordinea importanţei, după Cotnari, Huşi şi Odobeşti. La vremea aceea, suprafeţele cu viţă-de-vie şi numărul proprietarilor erau în continuă creştere. De-a lungul timpului, Nicoreştiul a avut mai mulţi proprietari, printre care familiile boiereşti Catargiu, Sturza, Racoviţă, Donici, Papadopol, Conachi, iar o perioadă a fost în proprietatea mănăstirilor Văratec şi Agapia, notează site-ul experience-romania.ro.

Podgoria este renumită pentru obţinerea unor vinuri roşii de calitate foarte bună. Pe lângă vechile soiuri româneşti Băbească neagră şi Fetească neagră, în sortimentul pentru vinuri roşii de la Nicoreşti au intrat, după invazia filoxerei, şi soiurile Cabernet Sauvignon şi Merlot. Într-o descriere a vinurilor produse la Nicoreşti, prezentată pe site-ul www.oniv.ro, regăsim următoarele:

Băbeasca neagră este vinul cel mai reprezentativ nu numai pentru vinurile roşii, ci pentru întreaga gamă de vinuri produse în podgoria Nicoreşti. Este un vin sec, de culoare roşie strălucitoare de coacăze şi cu aromă de strugure bine copt. Cabernet Sauvignon este un vin roşu-rubiniu închis, care se caracterizează printr-o notă robustă, ceea ce face ca acest vin să fie o excepţie a vinurilor de Nicoreşti. Feteasca neagră are o culoare roşu-cărămiziu, intensă, care se datorează vinificării prin maceraţie de lungă durată, căpătând astfel tipicitatea de Nicoreşti. Merlot este un vin roşu, de intensitate intermediară între cea a vinului de Cabernet şi cea a vinului de Băbească neagră. Este folosit şi în amestec tehnologic sau cupaj, fie cu Băbeasca neagră şi cu Cabernet Sauvignon, fie cu Oporto şi Băbească neagră, notează www.oniv.ro. Oporto este un vin roşu, de o culoare cu o intensitate moderată, cu aromă delicată de afine şi gust plăcut.

Dintre soiurile pentru vinuri albe, cel mai reprezentativ pentru Nicoreşti este Feteasca albă. Se caracterizează printr-o onctuozitate gustativă şi senzaţie de catifelare, exprimând aroma soiului. Feteasca regală este un vin alb, cu o aciditate mai ridicată decât a vinului de Fetească albă. Riesling-ul italian este, de asemenea, unul din cele mai bune vinuri ale podgoriei Nicoreşti, caracterizat prin fructuozitate, prospeţime şi o aromă deosebită. Aligote este un vin alb, de culoare galben-pai cu nuanţe verzui. De regulă este un vin sec, echilibrat şi armonios, dar se recomandă a fi vinificat cu struguri din soiurile Muscat Ottonel şi Chasselas, pentru obţinerea unor vinuri foarte bune. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, redactor arhivă foto: Mihaela Tufega; editor: Irina Andreea Cristea)