ALBUMUL CU AMINTIRI răsfoit de... Margareta Pâslaru (interviu)

 •  Documentare
1897 afişări

Există persoane al căror nume se confundă cu cariera. În cazul de față este vorba despre o carieră intrată în al 58-lea an. O carieră în muzică, în film, în teatru a unei artiste complexe care a revoluționat muzica ușoară românească - Margareta Pâslaru. De-a lungul anilor, 65 de compozitori i-au încredințat piesele spre interpretare, unii scriind special pentru timbrul său aparte. Compozitorul George Grigoriu a numit-o ''un mit al muzicii ușoare'', iar compozitorul Paul Urmuzescu afirma că ''Margareta Pâslaru reprezintă pentru muzica ușoară ceea ce reprezintă Maria Tănase pentru muzica populară''.

2969bb66-458b-44c1-97cc-f05bed26a34c

Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Doamnă Margareta Pâslaru, aveți o carieră impresionantă. O viață dedicată muzicii și nu numai. Sunteți cântăreață, compozitoare, textieră pentru muzică ușoară, ați cântat și folclor, ați jucat în filme, ați făcut și teatru. Ați realizat emisiuni tv și radio și ați scris cărți. Pe parcursul acestei jumătăți de veac și ceva ați adunat multe melodii, dar și multe amintiri. Vă propun să răsfoim împreună albumul dumneavoastră cu amintiri, să ne uităm împreună la fotografii mai vechi, mai noi, să ne povestiți ce amintiri vă leagă de acele momente.
Margareta Pâslaru: E o idee splendidă, să ne uităm pe fotografii... care fotografii?

AGERPRES: Am pregătit noi niște fotografii, pe unele poate le știți, pe altele nu.
Margareta Pâslaru: E un concept interesant, m-ați făcut curioasă deja. Și venisem pregătită să vă fac eu o surpriză, n-am știut că veți avea fotografii, așa că vroiam să vă arăt a doua ediție a primei înregistrări făcute cu ''Chemarea mării'' de George Grigoriu. Eram încă elevă pe vremea aceea, iată coperta sugerează cumva acest aspect.

AGERPRES: Mi-ați ghicit prima întrebare... Aveați 15 ani...
Margareta Pâslaru: Și jumătate...

AGERPRES: ... când ați debutat pe scenă și vă rog să ne povestiți despre acest debut, dar și despre debutul la radio. George Grigoriu a compus special pentru dumneavoastră ''Chemarea mării'', iar în 1960 Electrecord a înregistrat cântecul....
Margareta Pâslaru: L-a înregistrat în 1960 dar a apărut în 1961, când a bătut și recordul de vânzare, la vremea aceea 26.000 de discuri era într-adevăr ceva special. Dar amintirile sunt de tot felul, trebuie să derulăm o jumătate de veac într-o oră... (râde)

AGERPRES: Povestiți-ne cum a fost debutul și pe scenă, și la radio.
Margareta Pâslaru: A fost foarte imprevizibil, într-un fel, pentru că fiind elevă, cântam doar pentru colegii mei de clasă și într-o zi una dintre prietene îmi spune: ''Trebuie să mergem neapărat să mergem să vedem un film, este o actriță care are o aluniță exact ca tine, ai să vezi tu și muzica, și ceea ce cântă''. Era vorba despre ''Vârsta dragostei'', cu Lolita Tores, o actriță și cântăreață extraordinară la vremea aceea, și am și memorat una dintre piese, pe care niște ani mai târziu am înregistrat-o în limba română cu Marina Voica, ''Pe aripa vântului'' s-a intitulat. Dar revenind, la Casa de cultură era Paul Ghențer și împreună cu trupa lui de muzicieni deosebiți dădeam diferite spectacole pentru ceferiști din raionul Grivița Roșie, pentru că acolo locuiam atunci, și se făceau transmisii la televiziune cu artiști amatori. Acolo m-au văzut pentru prima oară doamna Ileana Pop și Vlad Bâtcă și după aceea, tot la unul dintre spectacolele acelea, George Grigoriu, care cânta cu Trio Grigoriu. Erau în mare vogă, aveau câteva șlagăre — ''La cabana Trei brazi'', ''Broscuța Oac'' și multe altele — și după ce m-a auzit cântând mi-a spus: ''Fetițo, o să scriu ceva pentru tine''. Eu am rămas puțin... Zic: Glumește! Ei, așa a fost. Ca să comprim cumva toată perioada aceea, într-o bună zi tata îmi spune când m-am întors de la școală: ''Vezi, aici, un număr de telefon, te-a căutat maestrul George Grigoriu, a scris o piesă pentru tine''. Iar restul este istorie. Am înregistrat în 1959 la radio... și acum când intru la Radio (Radio România — n.r.) sunt emoționată, parcă-l văd pe maestrul Sile Dinicu pe culoar. Era extrem de sever, dar foarte drept cu toată lumea, adică nu se punea problema că a făcut o observație degeaba. Și am tras, cum se spunea atunci, în studioul T6 împreună cu orchestra, deodată cu Paul Urmuzescu, care este unul dinte pilonii radioului și pionier, pentru că pe lângă faptul că știa să fonotocheze, era uluitor. De asemenea, el este și compozitor. Deci, maestre, dacă ne urmărești, o să-ți facă plăcere să-ți amintești de T6, de înregistrarea noastră de atunci cu ''Chemarea mării'', care a bătut recordul Electrecord. În anii următori George Grigoriu mi-a scris cele mai multe piese, urmat de Radu Șerban îndeaproape, care mi-a scris douăzecișiceva de piese. M-ați emoționat, m-a tulburat un pic...

AGERPRES: Am să vă arăt prima fotografie, pentru că se leagă de debutul din televiziune, care a fost un an mai târziu după debutul în radio, și un rol important l-a avut un mare realizator de emisiuni — Valeriu Lazarov.


Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES FOTO


Margareta Pâslaru: A, da! Aici eram la Brașov, când s-a aniversat Festivalul (Cerbul de aur — n.r.), atunci l-am revăzut. Îmi face mare plăcere să-mi amintesc de debut, se sărbătorea succesul sportivilor de la Olimpiada de la Roma, în care Iolanda Balaș bătuse toate recordurile și așa se face că mi-au dat voie să cânt în limba italiană, altfel nu s-ar fi putut pe vremea aceea. Am interpretat ''Piccolissima serenata'' în onoarea acelor sportivi și după aceea au urmat alte și alte emisiuni tot cu Lazarov, plin de idei, mână de fier, ținea pe toată lumea în frâu, de altfel el a filmat și primul festival de la Brașov — Cerbul de aur, și primul festival de la Mamaia, în 1963, ne-au legat niște ani înfloritori. Ca și de doamna Ileana Pop, cea care m-a remarcat.

AGERPRES: Următoarea fotografie este alături de un mare actor, care v-a fost la un moment dat și partener în film. Este vorba despre maestrul Marin Moraru.

Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES FOTO

Margareta Pâslaru: Oooo, Marinuș!

AGERPRES: Trebuie să spunem că din primii ani de carieră ați luat contact și cu teatrul, și cu filmul, e drept, mai întâi cu teatrul, în 1964 ați fost aleasă de maestrul Liviu Ciulei pentru a juca în piesa ''Opera de trei parale'' a lui Bertholt Brecht.
Margareta Pâslaru: Eram studentă la Drept, pe vremea aceea, când am primit un telefon: ''Aici Teatrul 'Lucia Sturdza Bulandra', domnul director Vrabie și regizorul Liviu Ciulei vă invită la o audiție''. Și în clipa aceea am știut, am intuit că se va întâmpla ceva. Am dat acea audiție care a fost extraordinară — eu acum le vizualizez precum un film, cred că într-o bună zi voi încerca să fac un mic scenariu despre toate aceste povești — și după acea audiție au trecut câteva zile și am primit un alt telefon: ''Sunteți așteptată la prima repetiție''. Și atunci am spus că facultatea de Drept poate să mai aștepte, pot s-o termin după aceea, dar nu pot să ratez această șansă de a juca pe scenă așa cum visasem. Dreptul nu l-am terminat, dar nu regret. Sau e un mic regret, dacă aș fi absolvit facultatea de Drept aș fi putut să apăr drepturile soliștilor de muzică ușoară referitor la drepturile de autor și altele. Deci n-a fost să fie să ajung avocat.

AGERPRES: Acest început în teatru a fost un succes, pentru că piesa s-a jucat patru stagiuni la rând, peste 400 de spectacole.
Margareta Pâslaru: Da, și a mai fost ceva interesant. La teatru m-au descoperit regizorii de film, au spus ''uite, poate să joace'' și așa a urmat debutul în film, despre care am vorbit la fotografia cu Marin Moraru, dar el a fost în al doilea film. Debutul a fost în ''Tunelul'', în regia lui Francisc Munteanu.

AGERPRES: Pentru care ați premiul pentru debut în cinematografie.
Margareta Pâslaru: Într-adevăr. Un premiu care obligă. Apoi au fost alte filme, cu sau fără muzică, cel cu Marin Moraru și cu Ștefan Iordache, ''Un film cu o fată fermecătoare'', a fost în regia lui Lucian Bratu, în care n-am cântat deloc, și aceasta a fost o performanță. Era foarte generos rolul, un rol negativ aș putea spune, din primul moment până la ultima scenă n-am părăsit ecranul, a fost scris în așa fel încât a trebuit să susțin...iarăși a fost un examen pe care a trebuit să-l dau, fără muzică. Apoi a fost filmul ''Împușcături pe portativ'' și a venit seria ''Veronicilor''.

AGERPRES: Ceva mai târziu, până atunci ați mai făcut câteva lucruri importante.
Margareta Pâslaru: Apropo de ''Opera de trei parale'', mai trebuie să spun că tot în 1964, a apărut albumul de muzică populară. În cadrul acelor repetiții (de la Teatrul Bulandra — n.r.) am cunoscut-o pe Maria Tănase, în 1962. Maria Tănase trebuia să joace rolul care a fost preluat apoi de marea actriță Clody Berthola, împreună cu Toma Caragiu avea de făcut un dans, un tablou, dar Maria avea fler și atât de puțin cât am lucrat cu ea — s-a prăpădit în 1963 — a intuit ceva ce eu poate n-aș fi avut curaj să abordez: muzica populară. În stilul ei caracteristic, m-a tras deoparte după o repetiție și mi-a spus: ''Ascultă, fă, tu trebuie să cânți muzică populară, ascultă-mă că sunt vulpe bătrână!'', și am fost uluită de această sugestie, dar se pare că a avut dreptate. Abia după ce s-a prăpădit am avut curajul să-i urmez sfatul, pentru că având timbrul grav, ca Maria, n-am vrut să se creadă că o imit. Și am abordat piesele din Oaș, cu totul altceva.

Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Festivalurile muzicale erau un prilej de lansare pentru noi talente, dar și de recitaluri ale numelor consacrate. Avem câteva fotografii de la festivalul Mamaia, dar și de la Cerbul de aur.
Margareta Pâslaru: Legat de Mamaia, este un lucru pe care puțini îl știu. Festivalul de la Mamaia a fost festival de creație. Ulterior a apărut și o secțiune de interpretare, dar acestea mergeau mână în mână, pentru că interpretul putea să contribuie sau nu. Maestrul Sile Dinicu spunea: ''Tată, să lansezi o primă audiție e greu, poate să fie prima sau ultima audiție''. Și avea dreptate, era riscant.

AGERPRES: Aici sunteți la festivalul de la Mamaia în 1964.

Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES FOTO

Margareta Pâslaru: Excepțional! Ilinca Cerbacev, Doina Badea, nu știu cine-i doamna de acolo, probabil e regizorul de platou...Vai, ce mă bucur! Trebuie să subliniez ceva legat de Mamaia. În doar opt ediții m-au solicitat 38 de compozitori pentru piesele lor. De ce doar opt ediții — pentru că într-un an am filmat, într-un an am avut-o pe Măriuca (fiica Margaretei Pâslaru — n.r.) și au fost niște pauze. Dar chiar și la Mamaia, nu toate piesele au răzbit. Fiecare interpret se străduiește să le dea viață în versiunea cea mai luminoasă, cea mai bună și totuși unele se pierd pe parcurs. Dar ce a rămas... mă uimește și în ziua de azi, mă întâlnesc cu anumite persoane care își amintesc de ''Două rândunici''... Nu pot să cred... (râde)

AGERPRES: Am să vă arăt niște fotografii de la Cerbul de aur, sunt din 1969 — anul 1968 îl las puțin, vreau să discutăm separat despre prima ediție. La Cerbul de aur din 1969 aveți o ținută absolut superbă.


Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES FOTO


Margareta Pâslaru: Erau creații vestimentare pe care le gândeam împreună cu arhitecții Ghițulescu, tocmai pentru a sublinia creațiile muzicale.

AGERPRES: Tot de acolo, încă una...
Margareta Pâslaru: Da, tot cu Valeriu Lazarov, iar trupa aceasta era a lui Rolf Albrecht, trompetistul. Tot Lazarov a creat această coloană de televizoare pe scenă, el a cerut-o. Am cusut cu mâna mea câteva mărgeluțe pe această vestă și trebuie să vă spun că elementele folclorice au fost nelipsite în costumația pe care am creat-o, mai ales pentru străinătate. De ce? Oriunde mă duceam aceasta spărgea gheața, cineva venea către mine și-mi spunea: Vai, ce frumos, de unde e? Din România, spuneam. Și așa începeam să discutăm despre România și despre mesajul pe care îl aveam când mergeam la acel festival.

AGERPRES: Aici sunteți tot la Cerbul de aur, alături de o concurentă din Japonia, cred, după cum este îmbrăcată...
Margareta Pâslaru: La prima ediție de la Brașov a fost foarte interesant faptul că au venit vedete, nu concurenți, ca de obicei. Orice festival e o rampă de lansare pentru tineri interpreți. Ei bine, la prima ediție au fost vedete una și una, Kalinka, Jacques Hustin...

AGERPRES: Avem o fotografie în care sunteți alături de Rita Pavone.


Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES FOTO


Margareta Pâslaru: Da... Rita a fost în recital. Mențiunea care mi-a fost acordată de juriul internațional a făcut ca numele României să fie menționat în prima ediție a festivalului, a fost scris în palmaresul primei ediții și aceasta m-a urcat cu o treaptă, de la nivelul de interpret la cel de vedetă în recital, cum se spunea atunci. Din '69 eu n-am mai concurat, m-am dus ca invitat în recital.

AGERPRES: Mai avem de la prima ediție două fotografii cu dumneavoastră.
Margareta Pâslaru: Da... mă uit cum se schimbă moda, ce se purta pe atunci (râde).

AGERPRES: Și aici e o ținută deosebită...
Margareta Pâslaru: Aceasta a fost partea din concurs, acest costum din catifea neagră, care a fost aspru criticat, s-a spus ''Cine a îmbrăcat-o pe Margareta așa, ca pe o 'grande dame', când tinerețea ei...''. Aceeași ținută — pentru că atunci nu exista internetul și posibilitatea de a ști cu ce ai fost îmbrăcat într-o parte și în alta — am avut-o la Cannes, alt mare succes, acolo unde am obținut trofeul MIDEM, pe care mi l-a înmânat Maurice Chevalier, care avea 80 de ani. El a luat supertrofeul, după aceea ne-a felicitat pe toți, a dat mâna cu noi, a fost o aliniere extraordinară, pe aceeași scenă au fost Mireille Mathieu, Amalia Rodrigues, Dalida, Adriano Celentano, Udo Jurgens și alții. A fost un moment de neuitat și imaginați-vă că după 45 de ani, ceea ce nu s-a întâmplat cu niciun alt interpret de pe scenă, m-am revăzut cu Mireille Mathieu la Sala Palatului (râde). Cine și-ar fi imaginat, după atâția ani? Din păcate Dalida nu mai este, nici Amalia Rodrigues... I-am făcut o surpriză lui Mireille cu o fotografie din acel moment și i-am spus: ''Îți mai aduci aminte?'' S-a uitat pe ecranul mare de la Sala Palatului și a enumerat câteva persoane, câțiva artiști.

Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Anul 1968 a fost special pentru dumneavoastră și pentru că ați sărbătorit zece ani de carieră într-un spectacol, un recital ''One woman show''... și aveați doar 25 de ani. Dar e drept, asta venea după succesul obținut la Festivalul de la Sopot, după recitalurile de la televiziunea din Berlin.
Margareta Pâslaru: Da, și în Cuba, la alt festival... Într-adevăr, s-au legat în mod firesc, treaptă după treaptă, s-au legat foarte frumos și tot cu Rolf Albrecht am interpretat și acel recital extraordinar de la Casa Armatei, am avut în repertoriu 23 de piese fără invitați pe scenă, cum se obișnuia. De pildă, Gică Petrescu, care avusese recital la Sala Dalles, ne-a invitat pe Constantin Drăghici, pe mine și pe Marina Voica și spunea: ''Trebuia să vă aduc, să-mi trag și eu sufletul între o repriză de piese și alta''... Am îndrăznit să-l duc la bun sfârșit fără invitați. La Brașov însă, în recital, pentru că timpul era limitat, am avut doar 12 piese și cu introducerea 13. Astăzi mi se pare foarte ciudat când vine cineva cu trei melodii și spune ''recital''. Voi nu știți ce înseamnă să faci un recital? Divers, cu piese de tot felul, trebuie să fie de la opt piese în sus...

AGERPRES: Am să vă arăt două fotografii care au legătură cu perioada în care ați făcut film. Mai precis ''Veronica'', ''Veronica se întoarce''. Sunteți cu doamna Elisabeta Bostan, regizorul filmului...


Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES FOTO


Margareta Pâslaru: Și Temistocle Popa, eram la Palatul Copiilor, acolo a fost o aniversare, în 1996. Sigur, Temistocle Popa cu nemuritoarea lui muzică. Ce amintiri frumoase...

AGERPRES: Și după ''Veronica'' și ''Veronica se întoarce'' a urmat ''Gloria nu cântă'', deci din nou o perioadă de film.
Margareta Pâslaru: ''Gloria nu cântă'' a fost cu Alexandru Bocăneț (regizor — n.r.) și acolo jucam rolul unei frizerițe, trebuia să-l bărbieresc pe Toma Caragiu. Și pe Diplan (actorul Constantin Diplan — n.r.), în dreapta, care mă aștepta. Personajul lui Toma Caragiu avea o tendință de a filozofa, mă învăța câte ceva, la care frizerița zice, la un moment dat: ''Vreau să vă spun sincer, eu cred că nu are nici un nonsens ceea ce spuneți''...(râde). A fost o replică așa bine scrisă și comică...Ne bufnea râsul de fiecare dată când filmam, ne opream și ne spunea: ''Măi, fiți serioși, spuneți replica așa cum trebuie, pentru că ea este absolut neștiutoare, nu-și dă seama că nu e corect ce spune''.

AGERPRES: Ați compus și ați scris versuri pentru foarte multe melodii, dar ați compus și inspirată de versurile unor mari poeți — Elena Farago, Virgil Carianopol, Lucian Blaga, Ana Blandiana, Constanța Buzea, Ion Minulescu. De unde pornește ideea, poezia vă inspiră și încercați să găsiți o linie melodică sau întâi apare linia melodică?
Margareta Pâslaru: Asta e o întrebare foarte bună, mi-au mai pus-o și alții, e foarte dificil să răspund pentru că ceea ce mă duce la pian este o anume trăire, o anume emoție, o amintire, fie veselă, fie tristă, de cele mai multe ori tristă. Citesc versuri și sunt anumite pasaje care mă tulbură pentru că mă regăsesc în ele, sau descopăr un alt univers și exact asta se întâmplă: încercuiesc acele versuri, fac semne, încep deja să mă gândesc la melodia care-mi sună potrivită versurilor și îmi notez: uite, asta poate să fie prima strofă, asta poate să fie refrenul... Cineva mă întreba de unde știu din șase strofe care va fi refrenul? Nu știu la început. În clipa în care mă așez la pian, contopirea acestor emoții și acestor trăiri, zbuciumul acesta, parcă cineva îmi conduce mâinile pe claviatură, sunt momente în care efectiv am impresia că sunt în transă, pentru că înregistrez totul și din înregistrare îmi dau seama ce se întâmplă cu mine, de abia după aceea... În momentul respectiv nu știu ce se întâmplă.

AGERPRES: Avem niște fotografii de la lansarea albumului ''Best of Margareta'' ...
Margareta Pâslaru: A, la magazinul ''Muzica'', mi-aduc aminte, și toate drepturile de autor au fost dăruite orfelinatelor.

AGERPRES: Acolo ați adunat multe piese, creație proprie și piese pe care vi le-au încredințat atâția compozitori despre care am vorbit.
Margareta Pâslaru: Au fost piesele pe care le-am înregistrat cu Adrian Antonescu și Antonio Petrozza, peste ocean, și le-am adus în București. Tot acolo am compus și ''Tatăl nostru'' și ''Un pod peste ocean''...''Tatăl nostru'' l-am înregistrat cu Radu Goldiș.

AGERPRES: În această bună perioadă în care ați fost plecată din țară, ați trecut din fața camerelor de filmare în spatele lor, ați continuat să compuneți muzică, ați promovat artiști, ați avut activități de voluntariat, ați readus în atenție Ziua Copilului în Statele Unite și Senatul statului New Jersey v-a conferit titlul ''Women of Excelence''.
Margareta Pâslaru: Da, este primul premiu de excelență pe care l-am primit. Este foarte interesant faptul că ei observă activitatea, culeg informații despre tot ce-l preocupă pe un anume artist, acest premiu a fost la categoria ''Arts and Humanities''.

AGERPRES: Văd că ați adus cu dumneavoastră cartea ''Eu și Timpul''.
Margareta Pâslaru: Am adus-o pentru că a fost un alt debut...

AGERPRES: E un alt debut, debutul literar. V-aș întreba cum ați ales titlul, știu că aveți și o melodie care se numește ''Timpul''...

Margareta Pâslaru: Așa este, ''Timpul'' a fost printre primele compoziții înregistrate, în anii '70 am compus ''Timpul'' muzică și text, iar zece ani mai târziu am descoperit la poetul Virgil Carianopol poezia ''Eu și timpul'' care iarăși a fost o treaptă, o altă experiență de-a lungul anilor, dar titlul cărții a fost dat de bustul acesta (pe coperta 4 a cărții — n.r.)...

AGERPRES: Care vă reprezintă...
Margareta Pâslaru: Da, este bustul pe care l-a creat sculptorul Cornel Medrea, care a fost coleg cu bunicul meu (sculptorul Ion Dimitriu Bârlad — n.r.), și în copilărie mă rugau să pozez pentru ei, nu aveau condiții în anii '50, eu eram fetiță și-mi spuneau ''Ia stai tu acolo și joacă-te în nisip, la plajă''... copil la plajă... M-au învățat cum trebuie să pozez, cum trebuie să stai nemișcat cel puțin 10 minute ca să rămână aceeași expresie, e foarte greu de pozat pentru artiști. Anii au trecut și la un moment dat, încă trăia bunicul meu, aveam 19 ani atunci, și îi spune: ''Îmi dai voie s-o împrumut pe nepoțica ta, care iată, a crescut și vreau să-mi pozeze pentru acest bust''. Atelierul lui, nu știu dacă mai este, era lângă televiziune, pe strada Pangratti, acolo aveau artiștii plastici ateliere. M-a invitat, i-am pozat și, dacă observați, gâtul predomină în acea lucrare, pentru că el spunea că de acolo iese ceea ce încântă publicul și a vrut un simbolism.

AGERPRES: De acolo pornește vocea...
Margareta Pâslaru: De fapt vine din suflet în primul rând...dar oricum, interesant...

AGERPRES: Aici am o fotografie foarte frumoasă care marchează un eveniment important: 50 de ani de la debutul artistic.

Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES FOTO

Margareta Pâslaru: Asta a fost la Uniunea Compozitorilor...atunci a fost un moment extraordinar..mă răscoliți cu aceste imagini....Pentru că mulți dintre cei 65 de compozitori nu se mai aflau atunci printre noi mi-am propus să citesc numele fiecăruia. Și așa am făcut, i-am scris pe un panou.

AGERPRES: Dar au fost alături de dumneavoastră compozitori care vă îndrăgesc și care v-au încredințat la rândul lor melodiile.
Margareta Pâslaru: Da, nu întâmplător am cântat după aceea ''Săracă inima me'', am cântat a capela și se auzea vocea lui Marius Țeicu, care a condus tot corul acolo.

AGERPRES: Una dintre melodiile compuse de dumneavoastră, devenită șlagăr, este ''Lasă-mi, toamnă, pomii verzi''. Ea dă și titlul unui CD aniversar. Avem o fotografie de la lansarea acestuia...
Margareta Pâslaru: Da, aceasta cred că a fost la magazinul ''Muzica'', pentru că am avut și la ''Gaudeamus'' o altă lansare, a fost dublă lansare. Într-adevăr, discul s-a vândut foarte bine și vorbind despre disc, nu știu dacă pe acesta îl aveți, e tot pentru dumneavoastră, ''Margareta 70'' — când am împlinit 70 de ani. A fost editat de Fundația Radio România, un repertoriu nou, erau melodiile maturității artistice, împreună cu alte piese compuse de Jolt Kerestely și Ovidiu Lipan Țăndărică și piese de folclor în memoria Mariei Tănase — era ''Anul Maria Tănase''. Este una dintre piese la care țin foarte mult — ''Libertatea nu se învață'', ci reflectă un fel de a fi. Dar vreau să amintesc ceva. Am primit de la cineva, acum câțiva ani, decupări din ziarele respective — în anii '63 și '64, două publicații, una din Germania și alta din Ungaria, menționau o cifră de albume vândute la vremea aceea și spuneau ''Margareta Pâslaru, vedeta României, care vinde 300.000 de discuri în Europa''. Când spuneau Europa se refereau la țările socialiste, cum se numeau atunci, pentru că la acea vreme era Interviziune, nu Eurovision, și să știți că ne-a făcut cunoscuți, oriunde eram invitată spuneau ''v-am văzut la televizor'', pentru că nu era deschiderea care este acum, totul era mult mai sever și nu era simplu, dar Interviziunea făcea această ''vizită'' din țară în țară și schimburi artistice....Mai aveți o surpriză?

AGERPRES: Este doar o singură fotografie, pentru că ar fi imposibil să prezentăm fotografii de la toate evenimentele de acest gen, aceasta e legată de faptul că la Gala Premiile muzicale Radio ați primit premiul de excelență pentru întreaga carieră. Ați numărat vreodată câte premii aveți în palmares?
Margareta Pâslaru: Nu eu, dar fanii le-au numărat și o listă până la data la care a apărut cartea (''Eu și Timpul'' — n.r.) există și este inclusă la sfârșit, alături de partituri, aproape anual a fost un premiu. Fiecare premiu contează, într-un fel sunt diamantele trudei recunoscute, argintul valorii și platina longevității care se cumulează și marchează niște puncte.

AGERPRES: Aveți un motto pe care îl regăsim de multe ori în interviuri, în carte — ''În tinerețe ne străduim să ne facem un nume, la maturitate trebuie să folosim 'numele' spre binele altora''. Dumneavoastră ați făcut acest lucru, implicându-vă în numeroase activități umanitare, activități caritabile, avem o fotografie de la un eveniment al Crucii Roșii Române, al cărei voluntar de onoare sunteți, tot dumneavoastră ați adus în România conceptul ''Banca de alimente''.

Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES FOTO

Margareta Pâslaru: Da, îmi amintesc, e pentru ''Banca de alimente'', aici îndemnam cumpărătorii să urmărească acest raft cu sigla Crucii Roșii tocmai ca să știe produsele care pot fi donate, produse greu perisabile, mai mult, am compus un ''jingle'', un scurt apel — ''Fii voluntar! Ești liber să alegi pe cine vrei să ajuți''. Acesta e îndemnul. Voluntariatul are o importanță extraordinară și mă bucur că aceste ONG-uri înfloresc și se înmulțesc, nu am decât cuvinte de laudă pentru toți cei care au această aplecare către voluntariat, nu oricine poate să facă voluntariat. Dacă nu e autentică această chemare, rămâne fără rezultat.

AGERPRES: Tot în ipostaza de voluntar al Crucii Roșii Române — de altfel, dumneavoastră ați fost în 2011 Ambasador al Anului European al Voluntariatului în România — ați participat la o distribuire de alimente pentru oameni sărmani, înainte de sărbătorile de Crăciun.
Margareta Pâslaru: Așa este, noi mergeam împreună cu Crucea Roșie la casele beneficiarilor. Cineva mă întreba cum se procedează, cum sunt aleși. Fiecare primărie are o listă a cazurilor sociale, sunt verificate și atunci mergem, este un sprijin pentru cei care au nevoie.

AGERPRES: Tot o fotografie din zona activității caritabile, alături de micuții bolnavi internați la Spitalul ''Grigore Alexandrescu'', unde derulați un proiect...

Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES FOTO

Margareta Pâslaru: Ani la rând am citit povești plimbându-mă de la pat la pat, pentru fiecare vârstă câte o poveste și, pentru că la un moment dat simțeam că nu fac față, am venit cu această idee de a spune poveștile prin difuzoare și dl director Enescu a fost de acord. A durat ceva, am fost insistentă, recunosc, pentru că știam cât de important este pentru psihicul copiilor, medicii se ocupă de trupul lor, eu am încercat să mă ocup de suflețelul lor și de latura aceasta sensibilă. Nu întâmplător programul pilot a fost la secția celor arși, pentru că acolo stau mai mult internați, suferă îngrozitor și au nevoie de a li se abate gândul de la durere, de la suferință prin aceste povești șoptite. Mulțumesc foarte mult editurii Curtea Veche pentru că a înregistrat acest disc, ''Basme fermecate'', care sunt difuzate. Eu interpretez toate rolurile, joc rolul povestitorului și schimb vocea și rolul personajelor, copiilor le place grozav pentru că e o mini-scenetă, este o piesă de teatru făcută special pe înțelesul lor. Sunt fermecați pentru câteva minute și uită de durere, asta e foarte important, pentru că nici părinții lor nu mai au resurse să-i țină departe de această problemă.

AGERPRES: De câțiva ani, din 2010, EUROPAfest este una dintre activitățile dumneavoastră.
Margareta Pâslaru: Da, și sunt foarte bucuroasă, pentru că domnul Luigi Gageos este inițiatorul și de 22 de ani face minuni. Recent, la conferința de presă, s-au anunțat 300 de tineri muzicieni care vor fi prezenți în București. Cred că este extraordinar că se întorc în țările lor, sunt vreo 40 de țări anul acesta, se întorc și vor povesti despre România. Același lucru am vrut să sugerez — mă întorc acum la Cerbul de aur — important este ca invitații să ia premii, nu tot românii, ''Cerbul'' trebuie să călătorească în lume și să povestească despre România, dacă-l ținem aici n-are cine povesti despre el în alte țări.

AGERPRES: Vorbeam mai devreme despre compozitorii care v-au încredințat melodiile. La lansarea albumului ''Margareta forever'' trei dintre ei v-au fost alături în această fotografie...
Margareta Pâslaru: Vai, ce bine-mi pare... acesta este Paul Urmuzescu, vorbesc des cu el la telefon, apoi Temistocle Popa, Lucica Popescu Moraru — soția actorului Marin Moraru — și Marius Țeicu. Ce plăcere îmi faceți, ar trebui să i-o dau și lui Marius...s-o vadă și el...

AGERPRES: În 2010, când a apărut CD-ul de autor ''Margareta — 50 de ani de la lansarea primului disc 'Lasă-mi, toamnă, pomii verzi''', ați donat 100% drepturile de autor către UNITER pentru campania ''Artiști pentru artiști''. Anul trecut, în 2014, ați lansat albumul ''Actorii cântă'' care vizează tot un scop umanitar. Fotografia este de la lansarea albumului, sunt aici o parte dintre actori, v-aș ruga să ne spuneți despre ce e vorba.

Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES FOTO

Margareta Pâslaru: Am să menționez repede numele lor — Emilia Popescu, Marius Manole, Maria Buză, Mihai Bisericanu, Marius Bodochi, Silviu Biriș, Mirela Jienescu, Rodica Mandache, Corina Chiriac, Florin Zamfirescu — cu care am un duet, Ovidiu Niculescu, Anca Sigartău, Gelu Nițu. Toate drepturile de autor merg la fondul de solidaritate teatrală. Și vestea bună este că s-au vândut câteva mii de unități. Aș face un apel către orice publicație care este dispusă să atașeze la revistă sau la ziar CD-ul nr. 2, cu primul am avut mare noroc, s-a vândut bine și acum lucrăm la cel de-al doilea și ar fi minunat să fie răspândit în toată țara. CD-urile ajung și la teatre. Spectatorii sunt invitați să și-l procure pentru că sunt mari actori care au cântat pro bono, au venit cu generozitatea lor și au oferit aceasta pentru actori în vârstă și bolnavi care s-au retras de pe scenă sau, pentru noul CD, actori din lumea filmului.

AGERPRES: Sunteți o persoană extrem de activă, mă uimiți cu câte faceți...
Margareta Pâslaru: Sunt un om cu idei și ideile nu se țin în sertar, trebuie să circule...

AGERPRES: V-ați implicat de-a lungul anilor și în campania lansată de Leslie Hawk, ''Școala te face mare'', scrieți al doilea volum al cărții ''Eu și Timpul'', compuneți și scrieți texte, în paralel încurajați tinerii prin rubrica săptămânală de la radio ''Margareta prezintă pe...'' — emisiunea de numește ''Espresso de weekend cu Daniela Ivanov''. Cum îi selectați pe acești tineri?
Margareta Pâslaru: Aflu despre ei, fie îi văd la câte un concert și spun ''cine e cutare? hai să aflăm mai mult despre el'' sau coincidența a făcut să cunosc câțiva tineri extraordinari care erau bursierii Fundației Principesa Margareta a României. Și am spus ''uite ce alegere interesantă, fără să fi știut una de alta, am remarcat aceiași tineri'', care sunt promovați în emisiunea radiofonică, împlinim șase ani de când suntem în eter cu această rubrică și cred că le deschide o portiță către public pentru a fi cunoscuți.

AGERPRES: Între atâtea activități totuși găsiți timpul necesar și pentru rolul de bunică a micuțului Luca. Povestiți-ne despre el...
Margareta Pâslaru: Luca va împlini 5 ani la vară și chiar mă gândeam cum a zburat timpul...Este adorabil, noroc cu tehnologia modernă, prin skype ne vedem zilnic, așa încât suntem la curent cu totul, nu ne scapă nimic, este o mare bucurie. Mai mult, ''Libertatea nu se învață'' am compus-o pentru el, mi-am spus că atunci când va fi mai mare va înțelege și va spune: ''Uite cum gândea bunica mea''....

AGERPRES: Doamnă Margareta Pâslaru, vă mulțumesc pentru faptul că ați răspuns invitației noastre, vă facem cadou acest set de fotografii și vă oferim un buchet de flori.
Margareta Pâslaru: Mulțumesc mult, iar eu la rându-mi vreau să mulțumesc studioului Kerestely și orchestratorilor George Popa și Călin Grigoriu care susțin toate aceste CD-uri, le mulțumesc foarte mult, vă mulțumesc dumneavoastră pentru invitație și pentru emoție, îmi cer scuze că m-am pierdut la un moment dat, dar ați atins un punct sensibil.

Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Emoțiile sunt omenești și dacă v-ați amintit de niște oameni care v-au fost dragi ...
Margareta Pâslaru: N-avem cum să-i uităm și nu trebuie să-i uităm niciodată.''

AGERPRES/(autor: Marina Bădulescu, redactori arhivă foto: Mihaela Tufega, Vlad Joel Rușeanu, editor: Horia Plugaru)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Documentare

Cele mai citite din Documentare

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres