MUZEELE ȚĂRII: Muzeul de lemn pietrificat de la Gărâna

 •  Documentare
621 afişări

Unic în sud-estul Europei, muzeul-parc de la Gărâna, județul Caraș-Severin, cuprinde exponate din lemn pietrificat cu o vechime de peste 18 milioane de ani.

d623ec8b-26dd-48ef-a08d-641300734b42

Foto: (c) Paula NEAMȚU / Arhiva AGERPRES

Muzeul de la Gărâna a fost înființat în anul 2012 de inginerul geolog Tiberiu Stoia. Pasionat de mineralogie și călătorii, Tiberiu Stoia a avut ocazia, prin natura meseriei, să viziteze peste 50 de țări din Europa și alte continente, colecționând roci, minerale, pietre semiprețioase, dar și lemne pietrificate, vechi de milioane de ani.

Pădurea de lemne fosilizate de la Gărâna se află în Poiana Lupului, unde se desfășoară anual renumitul festival de jazz din Munții Banatului. Muzeul deținea, la deschidere, peste douăzeci exponate aduse din Banat, Țara Almăjului sau din zona Bozovici. Au fost expuse, de asemenea, fosile din Munții Apuseni, din Țara Hațegului, de la Roșia Montană, zona Maramureș, precum și o piesă achiziționată din Austria. 

Primele lemne transformate în piatră au fost descoperite de geologul bănățean în fostele mine de la Bozovici, de pe Valea Almăjului, având o vechime de 18 milioane de ani. Este vorba despre Chiparosul de baltă care, potrivit geologului, în prezent mai există în formă de pădure doar în nordul Mexicului și sudul Statelor Unite ale Americii. În rest, se mai găsește doar ca și copac ornamental.

inginerul geolog Tiberiu Stoia
Foto: (c) Paula NEAMȚU / Arhiva AGERPRES

Buștenii sunt cu adevărat spectaculoși întrucât arată precum lemnul, dar sunt de fapt pietre. Cel mai mare are doi metri lungime și un diametru de aproape un metru. Potrivit inițiatorului muzeului, în anii 80, din cauza unui copac pietrificat foarte dur, cu o lungime de șase-șapte metri, a fost necesară devierea galeriei de la Bozovici, întrucât acesta nu a putu fi distrus nici cu dinamita.

Vizitatorii muzeului în aer liber de la Gărâna sunt surprinși de imaginea "pădurii împietrite" și, ascultându-l pe Tiberiu Stoia, pot afla detalii despre felul în care aceste lemne au ajuns să se pietrifice. ''Dacă te uiți atent la aceste lemne, se văd încă inelele, forma lemnului, tot, însă, acestea sunt doar pietre acum. Deocamdată, muzeul este mic, dar îl voi crește din an în an'', preciza Stoia la deschiderea muzeului.

Foto: (c) Paula NEAMȚU / Arhiva AGERPRES

Lemnele pietrificate sunt rezultatul acțiunii silicei (dioxid de siliciu), care în soluție apoasă a substituit moleculele lemnului original. Altfel spus, aceste lemne, aflate de obicei în zone vulcanice, din cauza emisiilor de soluții fierbinți, numite silicite, s-au silicifiat, adică în loc să putrezească, s-au pietrificat. De-a lungul a milioane de ani, țesutul lemnos a tot fost acoperit de straturi de sediment, iar materialul organic a fost parțial înlocuit de silice. Lemne pietrificate se găsesc majoritar în SUA, dar și în alte zone din întreaga lume, în special în cele vulcanice, dar și în râuri, în foste cariere de cărbune.

AGERPRES (Documentare — Cerasela Bădiță, editor: Horia Plugaru)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Documentare

Cele mai citite din Documentare

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres