Îndrăgostiţi de pretutindeni îşi sărbătoresc iubirea în ziua de 14 februarie, Ziua Sf. Valentin. Cunoscută ca Ziua Îndrăgostiţilor sau Valentine's Day, sărbătoarea are le bază mai multe legende, având în centru personajul Valentin.

Cea de la care se pare că a pornit această sărbătoare a iubirii, este povestea unui martir roman, episcopul Valentin din Ineramna (azi Terni). Acesta, în timpul împăratului Claudius al II-lea (268-270), ar fi ajutat tinerii, creştini sau păgâni, să se căsătorească. Împăratul roman era convins că bărbaţii nu vor să se înroleze în armată datorită logodnicelor şi soţiilor, de aceea a interzis căsătoriile. Episcopul, dimpotrivă, susţinea că mariajul este parte din planul lui Dumnezeu şi unul dintre scopurile acestei vieţi. Astfel, a continuat să îi căsătorească pe tineri în secret, în numele iubirii.

A fost închis şi condamnat la moarte la 14 februarie 269. Potrivit însă unei alte legende, Valentin, în timp ce se afla la închisoare, s-a îndrăgostit de fiica paznicului. Înainte de a muri, Valentin i-ar fi trimis acesteia o scrisoare, pe care a semnat-o ''De la al tău Valentin'', expresie care se foloseşte şi astăzi.

Preotul este îngropat pe Via Flaminia, iar astăzi moaştele sale sunt expuse la Biserica Carmelită din Dublin şi la Biserica Sfântul Praxed.

Pe lângă toate acestea, alegerea lui ca ''sfânt al îndrăgostiţilor'' vine, probabil, şi din asocierea cu sărbătoarea păgână a Lupercaliei - un festival al fertilităţii, pe care romanii îl celebrau la 15 februarie. Diverse legende, apărute în Evul Mediu, în Anglia şi Franţa, îl aduc în prim plan pe acest preot şi îi dau titulatura de ''sfântul patron al îndrăgostiţilor''.

Nu se cunoaşte cum a evoluat obiceiul în timp, dar tradiţia modernă a apărut în special în Statele Unite, când americanii au început trimiterea de ''valentine'' scrise de mână pe la începutul anului 1700. În 1840, britanica Esther A. Howland a început comercializarea primelor felicitări realizate în masă, una dintre acestea aflându-se expusă la British Museum.

De-a lungul timpului, tehnologia şi cadourile simple sau extravagante au înlocuit treptat ''valentinele'' scrise de mână. Unii îndrăgostiţi aleg modul clasic - acela de a trimite o felicitare, fie ea şi electronică sau un cadou ce conţine faimoasele inimioare de ciocolată, iar alţii aleg să-şi petreacă această zi invitându-şi partenerul la un restaurant select sau aleg ceva cu totul inedit, cum ar fi un exerciţiu de călărie, o plimbare cu balonul, o excursie la schi, o vizită la sala de bowling sau la patinoar.

Pe mapamond, Ziua Îndrăgostiţilor se sărbătoreşte sub diferite nume, şi în unele ţări are specific local. Astfel, în Suedia, această zi se numeşte ''Ziua tuturor inimilor'' şi este marcată din 1960.

În Marea Britanie, pe lângă flori şi ciocolată, mai circulă şi poveşti regionale, precum cea din Norfolk, unde un personaj numit Jack Valentin împărţea copiilor dulciuri şi cadouri, pe care le lăsa la uşa din spatele casei. În schimb, în Ţara Galilor, sfântul patron al îndrăgostiţilor galezi, Sf. Dwynwen, este sărbătorit la 25 ianuarie.

Danemarca şi Norvegia sărbătoresc, la 14 februarie, Valentinsdag, în timp ce în Finlanda se sărbătoreşte, la aceeaşi dată, ''Ziua Prietenului''.

În Slovenia, un proverb spune că Sfântul Valentin aduce ''cheile rădăcinilor'', plantele şi florile începând să crească din această zi. Slovenii sărbătoresc, în mod tradiţional, Ziua iubirii la 12 martie, ziua Sfântului Grigorie.

În Italia, de Ziua Îndrăgostiţilor - ''il giorno della festa degli innamorati'' - doar cei care au pereche trebuie să sărbătorească, de aceea, cei singuri sau membri familiei nu îşi vor oferi cadouri. Specialitatea Baci Perugina, o bomboană cu alune, învelită în ciocolată, care conţine o bucăţică mică de hârtie în interior cu un citat romantic, scris în patru limbi, este unul dintre cele mai frecvente daruri.

În Turcia, echivalentul acestei zile este ''Ziua Inimilor Dragi/Dulci'' şi este sărbătorită la 17 februarie, în special de tinerii din marile oraşe, precum Istanbul, Ankara sau Izmir.

Valentine's Day se sărbătoreşte, în Brazilia, în mod tradiţional la 12 iunie, cu o zi înainte de Sfântul Anton, protectorul căsătoriilor, obiceiurile fiind aceleaşi, îndrăgostiţii oferindu-şi diverse cadouri, între care ciocolată şi flori. Columbienii sărbătoresc această zi în cea de-a treia vineri şi sâmbătă a lunii septembrie, numind-o ''Ziua iubirii şi a prieteniei''. Şi mexicanii sărbătoresc această zi, dar la o altă dată.

În India, oamenii sărbătoresc această zi doar de câţiva ani. Cu câteva săptămâni înainte, magazinele şi toate oraşele sunt pline de însemne ale iubirii. Cele mai frecvente cadouri care se oferă sunt: ciocolată, flori, felicitări, jucării şi lumânări.

În Japonia, la 14 februarie, fetele oferă băieţilor ciocolată. O lună mai târziu, în Ziua Albă (14 martie), băieţii întorc favorul, oferindu-le fetelor ciocolată albă .

În alte ţări din Asia această zi poartă numele de ''Ziua Inimilor''.

În China, o sărbătoare a iubirii are loc în cea de-a şaptea zi a celei de-a şaptea luni a anului, cunoscută ca Qi Xi Jie (Noaptea celor Şapte, Festivalul de Dublu Şapte, Festivalul Celor Şapte Surori sau Festivalul Fiicelor). Chinezii celebrează această zi vizitând temple şi rugându-se pentru dragoste, fericire şi căsătorie.

Deşi românii sărbătoresc la 24 februarie, Dragobetele, zeul tinereţii în Panteonul autohton, patron al dragostei şi al bunei dispoziţii, au importat, după 1990, şi Ziua Îndrăgostiţilor.

Ca în fiecare an, în Bucureşti şi în majoritatea oraşelor din ţară, cluburile, pub-urile şi mall-urile se întrec în a-i atrage pe îndrăgostiţi la concerte, petreceri tematice, spectacole sau filme, târguri. Pentru a echilibra situaţia, unele cluburi organizează şi petreceri anti-Valentine's Day. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea, editor: Marina Bădulescu)