Magnetul este un material sau un obiect ce produce un câmp magnetic. Câmpul magnetic este invizibil, dar este responsabil pentru cea mai importantă proprietate a unui magnet şi anume forţa de a atrage alte materiale feromagnetice precum fierul şi de a atrage sau respinge alţi magneţi.

În Antichitate, oamenii au descoperit rocile magnetice, bucăţi de minereu de fier magnetizate natural, mai exact, magneţi creaţi natural ce atrag fierul. Cele mai timpurii descrieri despre magneţi şi proprietăţile lor sunt din Grecia, India şi China şi datează de aproximativ 2500 de ani. Proprietăţile rocilor magnetice au fost scrise în lucrarea lui Plinius cel Bătrân, ''Naturalis Historia''.

Primele busole magnetice au fost create prin suspendarea rocilor magnetice. În secolele XII - XIII se foloseau deja busole magnetice în navigaţie în China, Europa şi în alte părţi ale lumii.

Cuvântul ''magnet'' provine din greacă şi înseamnă ''piatra din Magnezia'', Magnezia fiind un oraş din Asia Mică unde grecii au descoperit minereuri de roci magnetice. Aceste roci sunt formate dintr-un minereu numit magnetită.

Magnetul natural este considerat orice bucată din magnetită. Magnetul artificial se obţine prin frecarea unei bucăţi de fier cu un magnet natural. Dacă un corp de fier intră în contact cu un magnet, atunci şi acest corp se magnetizează. Polii magnetici sunt zonele unde proprietăţile magnetice se manifesta cel mai puternic.

În 1820, cercetătorul ştiinţific danez Hans Christian Orsted a descoperit că prin curentul electric se creează câmpuri magnetice, iar în anul 1824, britanicul William Sturgeon a inventat electromagnetul. Cea mai simplă formă a unui electromagnet este o bară feroasă înfăşurată într-un fir metalic conectat la o sursă de curent. Atunci când curentul electric trece prin firul metalic, bara feroasă primeşte proprietăţi magnetice, iar când curentul electric este oprit, bara îşi pierde proprietăţile.

Magnetul are foarte multe aplicaţii în lumea modernă. Aparatura multimedia foloseşte benzi magnetice, cardurile bancare au o bandă magnetică laterală ce conţine informaţii personale codate, televizoarele şi monitoarele cu tub catodic conţin un electromagnet ce ghidează electronii spre ecran. Difuzoarele conţin un magnet permanent, chitarele electrice folosesc magneţi pentru a reproduce sunetele. Motoarele electrice şi generatoarele conţin o combinaţie de electromagneţi şi magneţi permanenţi. În medicină se foloseşte rezonanţa magnetică pentru a detecta problemele pacienţilor. AGERPRES/(Documentare, editor: Marina Bădulescu)