Cântăreaţa Stela Enache (numele real Steriana Aurelia Bogardo) s-a născut la 24 ianuarie 1950, la Reşiţa, judeţul Caraş-Severin. Tatăl său cânta la vioară şi, alături de mama sa, făcea parte din Corul Sindicatelor. De la vârsta de 3 ani, artista începe să studieze baletul iar de la vârsta de 6 ani, pianul, la Şcoala de Muzică.

Pe lângă muzică, Stela Enache a fost pasionată de sport, actorie (făcea parte din cercul de teatru) şi limba engleză.

În perioada 1964-1967 a urmat cursurile Şcolii Populare de Artă din Reşiţa, secţia Canto. După terminarea liceului, artista a trebuit să aleagă între teatru, muzică sau sport. În cele din urmă, s-a îndreptat spre muzică. Deşi a dorit să studieze la Bucureşti, părinţii au insistat să meargă la Cluj, unde a şi fost admisă, în perioada 1967-1972 urmând cursurile Conservatorului ''G. Dima'' din Cluj-Napoca.

În urma unui examen, este acceptată în echipa Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj. Tot la Cluj, Stela Enache cântă şi cu formaţia Cromatic. În anul 1968, obţine o menţiune la Festivalul Studenţesc de la Iaşi.

În 1969 artista participă la Festivalul de Jazz ''Ploieşti 69''. Un an mai târziu, în paralel cu Conservatorul, începe la Bucureşti studiul cu maeştrii George Grigoriu şi Fromi Moreno. Astfel, Stela Enache a început naveta Reşiţa-Bucureşti-Cluj. L-a cunoscut pe compozitorul George Grigoriu prin intermediul unchiului său, scriitorul Ion Hobana. George Grigoriu a fost mentorul ei şi compozitorul care i-a încredinţat primul şlagăr - ''Pentru un sărut''.

Tot în 1970, îndrumată de Fromi Moreno, efectuează prima înregistrare la Radio România, celebra piesă ''Prieten drag'' de Radu Şerban, lansată de Pompilia Stoian.

La ideea lui George Grigoriu, Stela Enache începe să cânte alături de solistul George Enache. Amândoi lansează un disc single la Electrecord, pe muzica lui George Grigoriu. În acelaşi an obţine Premiul III la Festivalul Studenţesc din Timişoara şi Premiul III la Festivalul Studenţesc din Târgu Mureş.

În 1971, după ce a fost la preselecţiile pentru concursul TV ''Steaua fără nume'' şi pentru Festivalul Cerbul de Aur, Stela Enache participă la secţiunea Interpretare a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară Mamaia. Artista are succes şi este distinsă cu Premiul II, interpretând piesele ''Să facem florile să cânte'' (G. Grigoriu) şi ''Ţii minte'' (Radu Şerban).

În 1971 Stela Enache se căsătoreşte cu compozitorul Florin Bogardo. Momentul în care s-au cunoscut oficial a fost unul dintre cele mai emoţionante din viaţa sa. Se întâmpla la Mamaia, în 1971.

''Mergând spre hotel cu domnul Grigoriu (George Grigoriu - n.r.) şi cu soţia dânsului, apare în faţa noastră Florin Bogardo. Maestrul George Grigoriu a spus: 'Florine, hai să-ţi fac cunoştinţă cu o viitoare vedetă!' Mie mi s-au tăiat picioarele, bineînţeles...'', povestea Stela Enache într-un interviu.

După numai trei zile a urmat o neaşteptată cerere în căsătorie: ''El a plecat la Bucureşti şi eu am rămas la mare... Când am intrat în cameră nu era nimeni, geamantanul era în mijloc, cum l-am lăsat şi pe geamantan era o scrisorică. Mi-a spus: 'Dragă starule, despărţirile chiar şi pentru puţină vreme nu-mi plac, dar dacă Dumnezeu vrea şi tu vrei, iubirea noastră aş dori-o fără sfârşit!'. Şi după câteva zile, când a venit la mare, a venit cu două verighete. (...) Pe 21 iulie ne-am cunoscut, pe 17 august ne-am logodit, iar pe 8 septembrie ne-am căsătorit'', mărturisea artista în interviu.

Din 1971, Florin Bogardo compune aproape în exclusivitate pentru Stela Enache. Stela Enache şi Florin Bogardo au fost unul dintre cele mai de succes şi longevive cupluri din muzica românească.

Stela Enache a înregistrat 76 de piese compuse de Florin Bogardo, cu un mare succes la public. Dintre acestea amintim ''Ani de liceu'', ''Apari iubire'', ''Balada pescăruşilor albaştrii'', ''Ca un tren ne pare viaţa'', ''Cândva, o luntre albă'', ''Ce simţi când eşti îndrăgostit'', ''Cum pot să te conving şi ce să fac'', ''Dansul e ca o vrajă'', ''Dăruieşte-mi acest ceas de iubire'', ''Dimineţile mele'', ''Dorul, flacără nebună'', ''E o poveste de amor'', ''Extemporal la dirigenţie'', ''Hai, vino şi stai lângă mine'', ''În numele iubirii'', ''Întâia oară'', ''Întrebare, întrebare'', ''La steaua'', ''N-ai să mă poţi uita'', ''Printr-un sărut'', ''Să pot'', ''Trandafirul'', ''Vraja sărutului'', etc.

Vocea Stelei Enache, pe muzica lui Florin Bogardo, poate fi auzită şi pe coloanele sonore ale unor filme româneşti. Cele mai cunoscute rămân coloanele sonore ale seriei ''Liceenilor'': ''Declaraţie de dragoste'' (1985), ''Liceenii" (1986) şi ''Extemporal la dirigenţie'' (1988).

De asemenea, Stela Enache a avut colaborări de succes şi cu alţi compozitori români: ''Ani fericiţi'' (Ion Cristinoiu), ''Ca frunzele târzii'' (Gabriel Mărgărint), ''Când mi-e dor de tine'' (Dan Dimitriu), ''Cântec pentru mama'' (Mişu Iancu), ''Cântecul muzei'' (Marcel Dragomir), ''Ceasul'' (Vasile Veselovski), ''Dacă m-ai iubi'' (Jolt Kerestely), ''De iubire'' (Marcel Dragomir), ''Din atâtea iubiri'' (Vasile V. Vasilache), ''Eşti clipa mea de fericire'' (Marcel Dragomir), ''Grea e dragostea'' (Dan Stoian), ''Nu pleca'' (Octav Firulescu), ''Până-n cea din urmă zi'' (Edmond Deda), ''Pentru un sărut'' (George Grigoriu), ''Pianul meu'' (Dan Stoian), ''Plimbare prin ploaie'' (Ionel Tudor), ''Romanţă'' (Ion Cristinoiu), ''Spună lumea ce o vrea'' (Jolt Kerestely), ''Te iubesc numai pe tine'' (Jolt Kerestely), ''Vom trăi şi vom vedea'' (Dan Dimitriu).

A înregistrat şi piese din repertoriul internaţional, majoritatea fiind adaptate în limba română: ''Ce-i iubirea?'', ''Doar mama'', ''Ding-Dong'', ''Să vii cu noi'' sau ''Te cheamă iubirea''.

Stela Enache are o bogată activitate discografică, în perioada 1972-1990, artista figurează pe 18 compilaţii apărute la casa de discuri Electrecord.

Din 1972 a întreprins numeroase turnee în ţară şi în străinătate: Germania, Austria, Elveţia, Norvegia, Danemarca.

Este cooptată ca solistă a Orchestrei Electrecord condusă de Alexandru Imre, cu care face numeroase turnee în Germania, Rusia, Austria, Scandinavia şi ulterior devine solista trupei Sunshine Band. A imprimat pentru Casa de discuri Electrecord două discuri LP (1985-1988). A participat la numeroase concursuri şi festivaluri naţionale, iar în anul 1977 a participat la Festivalul Orfeul de aur din Bulgaria.

În 1986 încheie primul contract pe un vas de croaziera, cu "Europa", unul din cele mai selecte vase, făcând de patru ori ocolul Pământului.

Apare alături de nume mari ale muzicii în diferite programe muzicale: Gilbert Becaud, Milva, Gloria Gaynor, Jennifer Rush, Tony Christie, The Platters, Lionel Hampton, Vicky Leandros, Al Bano etc.

În august 2009, soţul artistei, Florin Bogardo, a murit. Împreună cu regretatul compozitor are doi copii, Laura şi Anton, stabiliţi în Germania şi Italia, şi este de trei ori bunică.AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)