IANUARIE
1.- Poetul Traian T. Coşovei. S-a născut la 28 noiembrie 1954, ca fiul al poetului Traian Coşovei. A fost unul dintre corifeii ''Cenaclului de Luni'' şi un reprezentant marcant al generaţiei anilor '80. A publicat peste 20 de cărţi de poezie, critică literară, proză, dintre care: ''Cruciada întreruptă'' (1982), ''Poemele siameze'' (1983), ''Bătrâneţile unui băiat cuminte'' (1994, Premiul Academiei Române pentru poezie), ''Greva căpşunelor'' (2004), ''Aerostate plângând'' (2010). A fost membru al Uniunii Scriitorilor şi al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România şi preşedinte al Fundaţiei Culturale Hesperus.
11. - Fostul rugbyst Iancu Băcioiu, dublu campion european cu naţionala României (1975, 1977) şi triplu campion naţional cu Farul Constanţa (1975, 1976, 1978), unul dintre cei mai buni înaintaşi români din anii '70-'80. În 2013, a fost desemnat drept unul dintre cei mai buni pilieri stânga din istoria rugby-ului românesc. (n.1946)
13. - Actorul Mihai Fotino, fiul actorului Mişu Fotino. S-a născut la 14 septembrie 1930, în Bucureşti. A debutat pe scena teatrală la vârsta de şapte ani, în comedia 'Coloniale', unde juca alături de tatăl său. A desfăşurat o bogată activitate pe scena Teatrului Naţional Bucureşti, interpretând cu precădere roluri de comedie: ''Bădăranii'' de Carlo Goldoni, în regia lui Victor Moldovan (1988); ''Conu Leonida faţă cu reacţiunea'' de I. L. Caragiale (1962); ''Bolnavul închipuit'' de Moliere, în regia lui Sică Alexandrescu (1962); ''Căsătoria'' de N. V. Gogol, în regia Sandei Manu (1976). Le-a avut ca partenere de scenă, în teatru, film, radio şi televiziune pe actriţele Carmen Stănescu şi Ileana Stana Ionescu. A fost decorat cu de preşedintele României Ion Iliescu (7 feb. 2004) cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, iar la sfârşitul anului 2007, la cea de-a 18-a ediţie a Premiilor Naţionale ale Fundaţiei România Mare, Mihai Fotino a fost răsplătit pentru întreaga activitate.
21.- Pictorul Aurel Nedel. Născut la 17 ianuarie 1930, în comuna Vaidei, judeţul Hunedoara, a absolvit Institutul Nicolae Grigorescu din Bucureşti în 1956, la clasa profesorului Alexandru Ciucurencu. În 1958, a devenit membru al Uniunii Artiştilor Plastici, iar lucrările sale se regăsesc în muzee şi colecţii particulare din Franţa, Statele Unire ale Americii, Germania, Olanda, Italia, Austria, Spania, Portugalia, Grecia, Rusia, Polonia, Bulgaria, Belgia, Anglia, Japonia, Israel şi Canada.
31. - Realizatoarea de programe folclorice Marioara Murărescu. S-a născut la 1 octombrie 1947, la Câmpulung Muscel. Şi-a început cariera la Radio, în 1971, iar începând cu 1977 a fost angajată la TVR ca realizator de emisiuni folclorice. Din 1982, a fost realizatoarea celebrei emisiuni de muzică populară ''Tezaur folcloric'', difuzată de TVR. De-a lungul timpului a organizat numeroase festivaluri de folclor, concerte de colinde, emisiuni duplex cu Televiziunea Moldova la Bucureşti şi Chişinău. A contribuit la apariţia primului disc de aur ''Tezaur folcloric'' (1992), a primei casete video ''Tezaur folcloric'' (2000), precum şi la realizarea lucrării ''Cu ochii lumii'', ce reuneşte opinii despre emisiunea ''Tezaur folcloric''. În aprilie 2009 a fost decorată de către preşedintele României Traian Băsescu cu Ordinul ''Steaua României'' în grad de Cavaler.

FEBRUARIE
4. - Rugbystul Marian Dina, campion european de juniori în 1978 cu naţionala României. Născut în anul 1959, a început să joace rugby la Locomotiva Bucureşti şi a cucerit două titluri de campion naţional cu echipa U19, în 1977 şi 1978. A fost căpitanul echipei naţionale de juniori a României, care a câştigat Campionatul European de la Parma, în 1978. După ce şi-a încheiat junioratul a plecat la Steaua Bucureşti, cu care a devenit campion în 1979, iar apoi a evoluat timp de patru ani la Vulcan Bucureşti, renunţând în cele din urmă la rugby pentru o carieră în Ministerul de Interne.
14. - Vasile Costa, campion al floretei româneşti. Născut în anul 1967, a fost de 18 ori campion naţional la floretă la individual şi pe echipe cu CS Satu Mare, Samus Satu Mare şi Steaua.
16. - Dorel Popa, fost primar al municipiului Arad în mandatul 2000-2004. S-a născut la 29 august 1954. De profesie inginer mecanic, fondator al Bisericii Baptiste ''Maranata'' din Arad, a fost consilier local municipal (PDSR) (1992-1996), primar al Aradului (2000-2004). Între realizările mandatului de se numără dezvoltarea Zonei Industriale Vest sau inaugurarea Parcului Reconcilierii. Din 1990 fost preşedintele Asociaţiei de Caritate ''Maranata'' Arad şi preşedinte al asociaţiei ''Habitat pentru Umanitate''.
18. - Actriţa Ruxandra Sireteanu. S-a născut la 20 decembrie 1943, la Craiova, fiind fiica actorului Nicolae Sireteanu. A debutat la vârsta de 9 ani pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, cu rolul Maia din "Platon Krecet", în regia lui Alexandru Finţi. Din 1972, a jucat la Teatrul Nottara din Bucureşti. A jucat şi în filme printre care: "Divorţ... din dragoste" (1992), "Această lehamite" (1994), "Aştept provincia" (1995), "Terente - Regele bălţilor" (1995), "Păcală se întoarce" (2006). Totodată a făcut dublaje la desene animate şi şi-a împrumutat vocea sa pentru personaje din spectacole de teatru radiofonic, dar şi din lungmetraje animate, precum "Winnie de pluş" (2011), "Ralph Strică-Tot" (2012), "Croods" (2013).

MARTIE
11. - Hocheistul Doru Tureanu. Născut la 11 ianuarie 1954, a fost al doilea român inclus în Hall of Fame, după Eduard Pană. A evoluat în cariera sa numai la Dinamo Bucureşti, în perioada 1969-1987, echipă pentru care a debutat la 14 ani şi a făcut parte din cea mai bună generaţie pe care a avut-o hocheiul românesc. Este marcatorul all-time al naţionalei, cu 112 puncte (74 de goluri şi 39 de pase decisive), participând la două ediţii ale Jocurilor Olimpice (Innsbruck 1976, şi Lake Placid 1980) şi la 17 ediţii ale Campionatului Mondial (1971-1987). A evoluat în victoria obţinută de România în faţa SUA, cu scorul 5-4, la Campionatul Mondial din anul 1977.
13. - Regizorul de teatru Aureliu Manea. S-a născut la 4 februarie 1945. A debutat pe scena Teatrului Naţional din Sibiu, în anul 1968, cu piesa "Rosmersholm", de Ibsen. A colaborat cu multe teatre din ţară, printre care Teatrul Naţional din Timişoara, Teatrul Municipal din Ploieşti, Teatrul Naţional din Cluj, Teatrul de Stat din Turda, Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ. Printre spectacolele sale de referinţă se numără "Anotimpurile", de Arnold Wesker, "Philoctet", de Sofocle, "Pescăruşul", de A. P. Cehov, "O noapte furtunoasă" şi "Conul Leonida faţă cu reacţiunea", de I. L. Caragiale, "Sub clar de lună", de Theodor Mazilu. A scris câteva volume despre teatru: "Energiile spectacolului", "Spectacole imaginare", "Confesiuni".
15. - Generalul Ioan Sorin, şef al Statului Major al Forţelor Terestre Române în perioada 2004-2006. S-a născut la 22 iunie 1954. A absolvit Academia de Înalte Studii Militare din Bucureşti (1985), a obţinut titlul ştiinţific de doctor în ştiinţe militare (1999). A fost comandant-şef al Detaşamentului Tactic "Sf. Gheorghe", dislocat în Albania ca parte a Forţei Multinaţionale "ALBA" (1997-1998). Din anul 2003, a coordonat mai multe misiuni româneşti în străinătate şi a vizitat Afganistanul, Irakul şi Balcanii de Vest. În perioada 2004-2006 a fost şef al Statului Major al Forţelor Terestre, iar la 12 decembrie 2007 a fost numit reprezentant militar al României la NATO şi UE . A fost profesor la Universitatea Naţională de Apărare şi autor al mai multor articole de teorie şi istorie militară publicate în reviste de specialitate. La 10 mai 2013 a fost înaintat în gradul de general cu patru stele, la trecerea în rezervă.

APRILIE
2. - Corneliu Andrei Stroe, preşedinte de onoare al Clubului Sportiv Universitatea Craiova. Născut la 2 iulie 1943, a fost unul dintre artizanii Craiovei Maxima. A ajuns la Universitatea Craiova în anul 1966 şi timp de patru ani a ocupat funcţia de secretar al clubului. Între 1970 -1983 a fost vicepreşedinte, iar în sezonul 1983-1984 preşedinte al clubului. A construit toate generaţiile acestui club de la generaţia "Campioanei Unei Mari Iubiri" din 1973, până la cea a "Craiovei Maxima", în 1983. A fost conducător al clubului la toate cele patru titluri ale oltenilor, din 1974, 1980, 1981 şi 1991. În anul 2013 a fost numit preşedinte de onoare al CS Universitatea Craiova
9. - Arhiepiscopul Râmnicului, Gherasim. S-a născut la 14 noiembrie 1914, în localitatea Muntenii Buzăului, judeţul Ialomiţa, a fost tuns în monahism, la vârsta de 23 de ani, la Mănăstirea Cernica. În 1940, a fost hirotonit ierodiacon şi apoi preot, iar în 1952, a fost numit stareţ al Mănăstirii Căldăruşani, judeţul Ilfov, unde vreme de aproape două decenii, a desfăşurat o bogată activitate pe multiple planuri. În anul 1975 a fost ales arhiereu vicar al Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, cu titulatura de "Piteşteanul", iar în 1984, a fost ales episcop titular al Eparhiei Râmnicului şi Argeşului. Episcopia Râmnicului şi Argeşului a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie în 14 noiembrie 2009, episcopul Gherasim fiind ridicat în rang de arhiepiscop. Pentru întreaga sa activitate, Ministerul Culturii şi Cultelor i-a acordat, în anul 2005, diploma de excelenţă pentru întreaga activitate depusă în slujba restaurării monumentelor din eparhie.
15. - Poeta Nina Cassian (Renée Annie Ştefănescu). S-a născut la Galaţi, la 27 noiembrie 1924. A debutat în 1945, în România liberă, cu poemul "Am fost un poet decadent". Primul său volum, de expresie avangardistă, "La scara 1/1", a apărut în 1947. A scris numeroase cărţi pentru copii, cea mai cunoscută fiind ''Nică fără frică'' (1950); a tradus din V. Maiakovski, Moliere, H. Heine, Paul Celan. În anul 1985 s-a stabilit în SUA, unde a continuat să publice proză şi poezie, precum ''Life Sentence'', au apărut traduceri reuşite ale volumelor din ţară, dar şi volume noi, precum ''Take My Word for It!'', ''Blue Apple'' şi ''Lady of Miracles'', care s-au bucurat de succes. Poemele sale au apărut în revistele americane ''The New Yorker'', ''Atlantic Monthly'', ''New England Review'' şi ''American Poetry Review''. În Marea Britanie i-a apărut volumul de versuri ''Call Yourself Alive''. A fost distinsă cu Premiul de stat în 1950, Premiul Uniunii Scriitorilor din România în 1969 şi cu ''Leul literar'' pe anul 1994, acordat de ''New York Library''.
16. - Mitică Neagu, cel mai vechi angajat al clubului de fotbal Steaua Bucureşti. S-a născut la 3 aprilie 1947, la Urloiu, judeţul Teleorman. A fost cel mai vechi angajat al clubului Steaua Bucureşti unde a activat din 1970, cu câteva perioade de pauză, luând parte la toate marile succese formaţiei dintre care cele mai importante sunt Cupa Campionilor Europeni (1986) şi Super Cupa Europei (1987). Prin mâinile sale au trecut cele mai bune generaţii de jucători ai Stelei, fiind considerat unul dintre cei mai buni asistenţi medicali şi maseuri din România. A fost decorat în 2008 de preşedintele Traian Băsescu cu medalia Meritul Sportiv clasa a III-a.

MAI
11. - Actriţa Margareta Pogonat-Caliopi. S-a născut la 6 martie 1933. A desfăşurat o bogată activitate teatrală la Teatrul de Stat din Botoşani, Teatrul Naţional din Iaşi, Teatrul de Stat din Ploieşti şi, din 1974, la Teatrul Nottara din Bucureşti. În anul 1957 a debutat în teatru, în piesa "Două lozuri" şi în cinematografie, în filmul 'Pasărea Furtunii', regizat de Dinu Negreanu. S-a remarcat în: "Patru lacrimi" de Viktor Rozov, "Carambol" şi "Pensiunea Doamnei Otilia" de I.D. Şerban, "Pistruiatul" - serial TV, "Visul unei nopţi de iarnă" - teatru TV, "Cuscrele" - serial TV. S-a remarcat şi ca regizor, în spectacole precum: "Cineva are să vină" de Jon Fosse, "Caii la fereastră", de Matei Visniec, sau "Gustul mierii" de Shelagh Delaney. A de desfăşurat şi o bogată activitate didactică în perioada 1992-2012. A fost distinsă cu Premiul ACIN de interpretare (1972), premiul UNITER pentru întreaga activitate (2009). Are o stea, după modelul american Walk of Fame, în faţa cinematografului din Ploieşti.
18. - Istoricul Radu Florescu. S-a născut la 22 octombrie 1925, în Bucureşti şi s-a stabilit în jurul anilor '50 în Statele Unite ale Americii, unde a devenit doctor în istorie cu teza "The Struggle against Russia in the Romania Principalities" ('Lupta împotriva Rusiei în Principatele Române'). Personalitate a lumii ştiinţifice internaţionale, a fost profesor emerit de istorie şi fondator şi director al Centrului de Studii Est Europene (1986-2008) de la Boston College. A fost numit Consul onorific la Boston de către Ministerul român al Afacerilor Externe (1996). A publicat numeroase studii istorice , iar în 1972, primul roman, bestseller-ul ''În căutarea lui Dracula - O istorie adevărată a lui Dracula şi legendele cu vampiri'', tradus în 15 limbi, constituind sursă de inspiraţie pentru şase documentare realizate în diverse ţări. În 2004 a publicat o monografie despre unul dintre strămoşii săi, generalul Ioan Emanoil Florescu (1819-1893)
21. - Diplomatul Constantin Gârbea, care, în decursul carierei sale de aproape 40 de ani, a ocupat posturi de conducere în Centrala MAE. A fost ambasador al ţării noastre la Tbilisi şi Moscova şi consilier diplomatic la Ambasadele României din Berlin şi Berna.
22. - Gherontie Puiu, ctitorul şi protosinghel al Mănăstirii Caraiman din staţiunea Buşteni, judeţul Prahova. S-a născut în anul 1933, în localitatea Todireşti, judeţul Suceava. La naştere, după ce mama murise în chinurile facerii, copilul, despre care s-a crezut că nu mai trăieşte, a fost aruncat de moaşe pe malul unei ape. A fost găsit şi crescut de o localnică dintr-o localitate din apropierea Paşcaniului. După anul 1959, pe când pustnicea în munţii Bucegi, în urma unui vis, părintele Gheontie i-a făgăduit Maicii Domnului că îi va ridica o mănăstire din curtea căreia sa poată fi privită crucea de pe vârful Caraimanului. După anul 1989 s-a întors la Mănăstirea Neamţ, unde a fost tuns în monahism şi a fost înscris la Seminarul Teologic. În 1992 a fost hirotonit preot, iar în 1996 a început, în poiana Palanca din Buşteni, zidirea mănăstirii cu hramul Înălţarea Sfintei Cruci, finalizată în anul 2007.
23. - Ziaristul sportiv Ion Cupen. Născut în anul 1941, a debutat în presa sportivă înainte de 1989 la ziarul ''Sportul'', a lucrat până în ultima parte a vieţii, trecând în cariera sa prin cele mai importante redacţii de specialitate din România. A fost multiplu câştigător al Premiilor "Ziaristul anului" şi "Ioan Chirilă" şi s-a remarcat prin stilul aparte, prin metaforele şi imaginile speciale.

IUNIE
2. - Preşedintele Federaţiei Române de Polo, Anatolie Grinţescu. Născut la Chişinău, în 1939, a făcut 12 ani parte din naţionala României, cu care a participat la Jocurile Olimpice din 1960 şi 1964, încheind cu un bilanţ de 85 de goluri în 176 de meciuri jucate, iar în calitate de antrenor al reprezentativei a bifat şi ediţiile din 1972, 1976 şi 1980. La nivel de club a jucat la Dinamo Bucureşti, cu care a câştigat zece titluri naţionale şi a participat la trei ediţii ale Cupei Campionilor Europeni. De asemenea în calitate de antrenor al aceleiaşi echipe a câştigat campionatul naţional în 1973 şi 1974. Din 2008 era preşedinte al Federaţiei Române de Polo.

IULIE
1.- Actorul Matei Alexandru (Teatrul Naţional din Bucureşti). Născut în localitatea Goioasa, judeţul Bacău, pe 25 decembrie 1927, a interpretat roluri în film, radio şi televiziune, dar a fost prezent şi pe scena teatrului în piese de Jaroslav Hašek, Moličre, Eugene O'Neill, Friedrich Dürrenmatt, Carlo Goldoni, Ion Luca Caragiale, Anton Cehov şi Mihail Sebastian. Printre filmele în care a jucat se numără: "Ultimul cartuş" (1973), "Grăbeşte-te încet" (1981),
"Corul Pompierilor" (2000), "Weekend cu mama" (2009). A obţinut o serie de premii şi distincţii între care: premiul de creaţie, pentru rolul sufleurul Smărăndache din "Căruţa cu paiaţe", de Mircea Ştefănescu (1978), premiul I pentru Interpretare la Concursul Tinerilor artişti din teatrele dramatice (1957), în 1956, Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer, în 2004.
12. - Emil Bobu, fost demnitar din perioada comunistă, apropiat al familiei Ceauşescu. S-a născut la 22 februarie 1927, la Vârfu Câmpului, în judeţul Botoşani. În noiembrie 1945 a devenit membru al Partidul Comunist Român (PCR). A fost consilier al lui Nicolae Ceauşescu, ministru de Interne (1973-1975), viceprim-ministru (1980-1982) şi ulterior, până în 1989, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. În timpul Revoluţiei din decembrie 1989 a fost reţinut şi condamnat în februarie 1990 la închisoare pe viaţă pentru genocid. A efectuat 7 ani de detenţie, după care a fost eliberat condiţionat pentru motive medicale ducând o viaţă retrasă, fără apariţii publice.
14. - Vasile Zavoda, unul dintre cei mai titraţi fotbalişti din istoria clubului Steaua Bucureşti. S-a născut la 26 iulie 1929 la Rodna Veche, în Bistriţa. A debutat la 16 ani în prima echipă a celor de la FC Minaur Baia Mare, iar din 1950 a e evoluat timp de 13 ani la Steaua unde a fost fundaş dreapta în 249 de partide. În echipa naţională a evoluat de 20 de ori, făcând parte din reprezentativa care a jucat la JO de la Helsinki (1952), a luat cu CCA (Steaua) 6 titluri de campion (1951, 1952, 1953, 1956, 1960, 1961) şi 5 Cupe ale României (1950, 1951, 1952, 1955, 1962).
19. - Sculptorul Constantin Lucaci, un maestru al artei monumentale româneşti. Născut la 7 iulie 1923, la Bocşa Română, judeţul Timiş, a expus la Helsinki, Praga, Budapesta, Belgrad, Damasc, Cairo, Moscova. Operele sale (sculpturi monumentale din piatră şi oţel, fântâni cinetice monumentale) se găsesc în diferite oraşe ale României, cele mai importante în Bucureşti, Constanţa şi Reşiţa, iar alte sculpturi ale sale se găsesc în numeroase muzee din ţară. A primit: Premiul UAP pentru artă monumentală (1973), Premiului Herder pentru întreaga sa operă (1984), Ordinul Serviciul Credincios în grad de cavaler (2009). Este singurul artist român a cărui colecţie de artă a intrat în custodia Vaticanului, fiind expusă la Pinacoteca Sanctuarului San Francesco din Paola, Italia.

AUGUST
1. - Cascadorul actor şi regizor Szobi Cseh (Cseh I. Szabolcs-Imre). Născut la 11 decembrie 1942, în oraşul Miercurea Ciuc (judeţul Harghita), iar în 1996 a absolvit Institutul de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, specializându-se şi în arte marţiale, gimnastică, scrimă, călărie şi alpinism. În 1966, a fost angajat consilier de lupte cu ajutorul regizorului Sergiu Nicolaescu, la Centrul Naţional al Cinematografiei, înfiinţând prima şcoală de cascadori din România. Din 1965 a colaborat la realizarea a peste 120 de filme artistice de lungmetraj sau TV. Celebritatea i-a fost adusă de seria filmelor cu Mărgelatu, în care întruchipa personajul Buză de iepure: ''Trandafirul galben'', ''Misterele Bucureştiului'', ''Masca de argint'', ''Colierul de turcoaze''. A fost decorat cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2010). A fost decorat post-mortem cu Ordinul Naţional "Steaua României", prin decret semnat de preşedintele Traian Băsescu (2014).
8. - Actorul Aurel Cioranu. Născut la 17 octombrie 1929, la Bucureşti, a fost actor de teatru şi film. A jucat la pe scena Teatrului Bulandra în piese precum: "Melodie varşoviană" de Leonid Zorin, regia Ivan Helmer (1968), "O scrisoare pierdută", de I. L. Caragiale, regia Liviu Ciulei (1972), "Militarul fanfaron" de Titus Maccius Plautus, regia Ioan Taub (1976), "Romeo şi Julieta la sfârşit de noiembrie" de Jan Otcenasek, regia Valeriu Moisescu (1984), "Răzbunarea lui Cupidon" de Eugene Labiche, regia Ion Lucian (1991), "Somnoroasa aventură" de Teodor Mazilu, regia Tudor Mărăscu (1995).
17. - Academicianul Dan Hăulică. S-a născut la Iaşi, la 7 februarie 1932. A fost redactor din 1963 la revista' Secolul 20' (redactor-şef din 1971). Unul dintre cei mai activi mesageri ai culturii româneşti peste hotare, a semnat lucrări, eseuri literare sau plastice, adunate în volume ca ''Critică şi cultură'' (1967), 'Geografii spirituale' (1973), ''Nostalgia sintezei'' (1984), ''Dimensiuni ale artei moderne'' (1992); monografii consacrate marilor artişti ai lumii sau artiştilor români, ca "Peintres roumains" (I-II, 1963-1965). De asemenea, este autorul unor scenarii de film despre Ştefan Luchian, Henri Catargi, Viorel Mărginean. A fost distins cu numeroase premii: Premiul pentru critică de artă (1966), Premiul criticii al Uniunii Scriitorilor (1974, 1984), Marele Premiu al Uniunii Artiştilor Plastici şi Premiul pentru calitatea comentariilor la filmele de artă (1975). A fost membru în consiliul executiv UNESCO şi ambasador delegat al României pe lângă UNESCO (1990 - 2001); Membru corespondent al Academiei Române (din 31 mai 1993) şi membru al Academiei europene de Ştiinţe, Literatură şi Arte, al Societăţii europene pentru cultură.
17. - Actorul Dan Corneliu Borcia. S-a născut la Sibiu, la 30 martie 1943. A jucat pentru o scurtă perioadă pe scena Teatrului din Turda, dar din 1967 a devenit actor al Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ, dar şi director între 1995-2001. A apărut în distribuţia unor mari spectacole precum: "Tristan şi Isolda" (1967), "Act veneţian" (1967), "Harap-Alb" (1970), "Santiago el Campeon" (2003), "Avarul" (2004). A fost distins cu premiul pentru cel mai bun manager, acordat de Consiliul Britanic la gala UNITER 2000.
19. - Omul de afaceri Dinu Patriciu. Născut la 3 august 1950 şi licenţiat al Institutului de Arhitectură ''Ion Mincu'' din Bucureşti (1975), a realizat peste 60 de construcţii în ţară şi în străinătate: hoteluri, imobile pentru birouri, locuinţe, centre comerciale, fiind distins cu premiul I la Concursul internaţional de arhitectură pentru realizarea centrului administrativ şi comercial al oraşului Abu Dhabi - Emiratelor Arabe Unite (1984). A fost politician - membru PNL (1990), ministru al lucrărilor publice şi amenajării teritoriului (1991), membru fondator şi lider al Partidului Liberal-1993, deputat PNL de Timiş (1990-1992) - dar şi reputat om de afaceri - membru în Consiliul de conducere al Uniunii Generale a Industriaşilor din România (2002), preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general CEO al The Rompetrol Group, NV (TRG) (din 2001). În 2009 se afla pe poziţia 397 din 739 de miliardari ai listei Forbes, averea sa fiind estimată la 1,8 miliarde de dolari (1,3 miliarde euro). Deţinea active imobiliare în Germania, Suedia sau Polonia.
19. - Mariana Duminică, maestru al Federaţiei Române de Şah. Născută în anul 1955, a activat, până în anul 2012 la Clubul Central de şah din Bucureşti, contribuind la afirmarea a numeroase generaţii de şahişti.
19. - Viorel Ion, antrenor emerit de rugby. S-a născut la 2 noiembrie 1967. A fost profesor emerit la Liceul cu Program Sportiv Focşani a avut performanţe remarcabile în rugby: medalia de aur cu naţionala de tineret a României la Campionatul European, campion naţional cu echipa de juniori I a LPS Focşani, vicecampion naţional cu formaţia Under 18 şi 19 a LPS Focşani şi cinci medalii de bronz la Campionatele Naţionale de rugby juniori ale României.
19. - Florian Gheorghe, preşedintele Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă (FRHG). Născut în anul 1953, a început să practice hochei pe gheaţă în 1964, din 1969 evoluând în meciuri la echipe de seniori. Ca jucător a cucerit titluri de campion al României la Dinamo Bucureşti, în 1973, 1974, 1975, 1979 şi 1980. În perioada 2005-2007, Florian Gheoghe a ocupat funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Sport, din partea Partidului Umanist Român, iar din 2013 era preşedinte al Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă.
22. - Tenorul Toma Popescu, unul dintre fondatorii Operei Naţionale Române Timişoara (ONRT). Născut la 12 iunie 1921, la Craiova, a fost cunoscut pe toate meridianele muzicale ale Europei cu numele de alint Tomiţă. A a fost unul dintre cei mai longevivi şi admiraţi artişti lirici din România a cântat pe scena Operei din Timişoara încă din anul 1946. Din imensul său repertoriu amintim: Bărbierul din Sevilla, Boema, Tosca, Madama Butterfly, Turandot, Manon, Lakmé, Carmen, Traviata, Falstaff, Nunta lui Figaro, Răpirea din Serai, Elixirul dragostei, Don Pasquale, Evghenii Oneghin, Boris Godunov, Cneazul Igor, Olandezul zburător, Paiaţe, Ţara surâsului, Văduva veselă, Dragoste de ţigan, Contesa Martitza, Silvia, Sânge vienez, My Fair Lady, Logodnicul din lună, Vânzătorul de păsări, Ana Lugojana, Lăsaţi-mă să cânt.
22. - Actorul Florin Blănărescu, supranumit de public "Cavalerul scenei". Născut în anul 1921, timp de 60 de ani, şi-a desfăşurat activitatea în domeniul teatrului şi al filmului, în plan naţional şi internaţional. A jucat alături de mari actori ai scenei româneşti şi a făcut parte din distribuţia unor filme precum "Dacii" (1967) şi "Mihai Viteazul" (1971). A debutat pe scena Teatrului Municipal "Bacovia" din Bacău, unde în anul 2011 a fost sărbătorit pe scenă la împlinirea vârstei de 90 de ani, primind titlul de cetăţean de onoare al municipiului Bacău.
30. - Scenograful şi creatorul de costume Ion Oroveanu. S-a născut la 16 aprilie 1927, în localitatea Deva. În a doua jumătate a anilor '60, s-a stabilit în străinătate. Din filmografia sa, ca scenograf, cele mai reprezentative sunt: "Anotimpuri", în colaborare cu Zoltan Szabo (1963, r. Savel Stiopul), "Steaua fără nume", scenografie şi costume (1966, r. Henri Colpi), "Zodia Fecioarei" (1966, r. Manole Marcus). "De-aş fi Harap-Alb", scenografie şi costume (1965, r. Ion Popescu-Gopo), distins cu premiul Mamaia în anul 1965. După Revoluţie, a colaborat cu regizorul Dan Pizza, ca director de imagine la filmele: 'Eu sunt Adam' (1996), 'Omul zilei' (1997) şi "Second Hand" (2005). A primit Premiul pentru scenografie la Festivalul Naţional al Filmului de la Mamaia (1965) şi Premiul pentru scenografie al Uniunii Cineaştilor din România (UCIN) (1996-1997) pentru decorurile filmului "Eu sunt Adam".
31.- Fostul ministru de externe Ştefan Andrei, soţul actriţei Violeta Andrei. S-a născut la 29 martie 1931, în satul Livezeni, comuna Podari, judeţul Dolj. În 1957 a devenit membru al Partidului Comunist; membru supleant al Comitetului Central al PCR (1969-1972). A fost numit în postul de ministru de Externe la 23 martie 1978 ca succesor al lui George Macovescu, unde a rămas până în 8 noiembrie 1985. Ulterior, a ocupat funcţia de preşedinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice şi Sociale (1985-1987), de unde a fost promovat viceprim-ministru al guvernului (1987-1989). A fost arestat în 1990; a stat în închisoare timp de doi ani şi cinci luni.

SEPTEMBRIE
28. - Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului şi arhiepiscopul Timişoarei şi Caransebeşului, s-a născut în 21 noiembrie 1923, la Caransebeş. A fost ales episcop al Aradului la 15 decembrie 1960 (hirotonit la 15 ianuarie 1961, înscăunat la 22 ianuarie 1961); la 17 februarie 1962 a fost ales arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi mitropolit al Banatului (înscăunat 4 martie 1962).A fost unul dintre ecumeniştii de seamă ai vremii, delegat al Bisericii Ortodoxe Române la zeci de întruniri peste hotare. Între 1978-1981 a fost membru în Comitetul Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor. A fost membru în Asociaţia internaţională de studii patristice (1975-2012); membru de onoare al Academiei Române din 1992. În 2000 i s-a conferit Ordinul Naţional "Pentru Merit" în grad de Mare Cruce conferit de Preşedinţia României.

OCTOMBRIE
12. - Florin Tudose, profesor universitar şi doctor în ştiinţe medicale, şeful Clinicii de psihiatrie a Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti. S-a născut la 5 aprilie 1952. Doctor în ştiinţe medicale al Universităţii ''Carol Davila'' (1998), a fost medic psihiatru la Centrul de Sănătate Mintală Titan (1979-1983), medic primar psihiatru la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (1995-2012), decan al Facultăţii de Sociologie - Psihologie a Universităţii Spiru Haret (2009-2012). A înfiinţat, în 1980, primul centru de sănătate mintală din România, a publicat peste 30 de volume de specialitate (psihiatrie, psihologie medicală şi comunicare), precum şi aproape 200 de articole şi lucrări ştiinţifice în reviste de specialitate. A fost membru al Asociaţiei Mondiale de Psihiatrie, membru fondator al Ligii Române pentru Sănătate Mintală şi membru de onoare al Societăţii de Cruce Roşie din România.
19. - Mircea Neşu, fost fotbalist şi arbitru, tatăl fostului internaţional Mihai Neşu. Născut în anul 1942, a fost arbitru internaţional şi medic, jucător de fotbal la Universitatea Cluj în timpul studenţiei (anii '60), dar şi candidat la Primăria Oradea în 1992, din partea Convenţiei Democratice Romane.
21.- Titus Perşe, cântăreţ de muzică populară. Născut în anul 1945, şi-a dedicat 45 de ani muzicii populare, în cadrul Ansamblului Folcloric Naţional "Transilvania" din Baia Mare. A fost un punct definitoriu pentru bazele Festivalului Naţional de Romanţe ''Poveste de toamnă''. A fost recompensat cu numeroase aplauze, diplome şi multe concerte în întreaga lume. În anul 2010 a primit în anul 2010 titlul de cetăţean de onoare al municipiului Baia Mare.
28. - Baschetbalistul Nicolae Viciu. S-a născut la 23 februarie 1939.Prima sa legitimare la o echipă de baschet a fost la "Tânărului Dinamovist", în oraşul de pe malul Mureşului, apoi a trecut direct la echipa de copii, unde şi-a început cariera în anul 1956. După anii 1975 a evoluat la Dinamo Bucureşti, unde a câştigat trei titluri de campion al României în perioada 1967-1969, adunând şi peste 20 de prezenţe în Cupa Campionilor Europeni şi Cupa Cupelor. Revenit în Târgu Mureş, după anul 1989, a lucrat cu mai multe grupe de copii.De-a lungul carierei sale a adunat peste 130 de selecţii în echipele naţionale ale României, fiind cooptat pentru prima oară în lotul tricolor de tineret în 1959. A primit mai multe distincţii: maestru al sportului (1967), maestru emerit al sportului (2006) şi cetăţean de onoare al municipiului Târgu Mureş (2005).

NOIEMBRIE
22. - Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Culiţă Tărâţă. S-a născut la 6 decembrie 1952, în comuna Bozieni, judeţul Neamţ. S-a înscris în PSD în 1993, iar între anii 2000-2004 a fost vicepreşedintele PSD Neamţ. A demisionat din partid în februarie 2010, iar la 20 decembrie 2010 a fost ales preşedintele UNPR Neamţ. A fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, în urma alegerilor locale din 10 iunie 2012, pe listele UNPR din cadrul Alianţei APEL (PDL+UNPR+PNŢCD).

DECEMBRIE
2. - Tenorul Corneliu Fânăţeanu, de la Opera Naţională Bucureşti. S-a născut la 18 ianuarie 1933 în judeţul Sălaj, a studiat la Conservatorul din Cluj şi a debutat la vârsta de 21 de ani, în opera Cneazul Igor. A fost solist (1964-1988) şi director artistic (1976-1982) al Operei Române din Bucureşti. A activat şi în diplomaţie, ca ataşat cultural la Ambasada României din Roma, Italia. În anii de după pensionare s-a dedicat pedagogiei, mulţi dintre elevii săi ajungând solişti ai Operei Naţionale Bucureşti.
4. - Ion Radu, fost preşedinte al clubului de fotbal Petrolul Ploieşti. Născut la n. 7 iunie 1933,a fost preşedinte al FC Petrolul în perioada 1988-1997. De numele lui se leagă promovarea în primul eşalon, în 1989, urmată de participarea în Cupa UEFA şi Cupa UEFA Intertoto, precum şi câştigarea Cupei României, în 1995, completată de prezenţa în Cupa Cupelor. Ca jucător a evoluat la Metalul Plopeni, echipă cu care a participat la un turneu în Cuba în 1978.
15. - Nicolae Manea, fost jucător, antrenor şi oficial al clubului de fotbal Rapid Bucureşti. S-a născut la 11 martie 1954, şi-a început cariera la vârsta de 12 ani, la clubul Rapid unde a jucat până în 1980, când a trecut la Steaua pentru un sezon. A revenit apoi în Grant şi a jucat la Rapid până în 1987, când s-a transferat la Gloria Bistriţa, echipă cu care şi-a încheiat cariera de jucător, în 1991. Ca antrenor a activat la AS Drobeta-Turnu Severin, Unirea Dej, FC Bihor, Rapid Bucureşti, a Ceahlăul Piatra Neamţ, FC Braşov, Gloria Bistriţa şi Corona Braşov. În 2013 a devenit preşedinte al clubului Rapid, unde de-a lungul timpului a îndeplinit şi alte funcţii administrative, secretar general, director tehnic, administrator delegat, director general adjunct sau vicepreşedinte.
27. - Prof.univ.dr. Ioan Godea, fost director al Muzeului Satului Bucureşti şi al Muzeului de Artă Populară din Montreal. S-a născut la 16 iunie 1943. De-a lungul anilor a fost profesor de istorie, muzeolog, director la diferite muzee, conducător de doctorat, participant la congrese, expoziţii şi sesiuni ştiinţifice. A editat reviste ştiinţifice şi de cultură, fiind răsplătit cu premii academice şi distincţii didactice. A fost şeful Secţiei de etnografie la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea (1973-1979), a ocupat aceeaşi funcţie la Muzeul Banatului - Timişoara (1979-1983), apoi a fost director al Muzeului de Artă Populară din Montreal, Canada (1986-1989), director al Muzeului Satului Bucureşti. (1990 şi 1997). Între anii 2000 şi 2007 a fost cercetător principal gr. I la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, iar în ultimii nouă ani de viaţă a fost profesor la Universitatea din Oradea - Facultatea de Construcţii şi Arhitectură.
27. - Vlad Gabriel Hogea, fost deputat PRM în legislaturile 2000-2004 şi 2004-2008. S-a născut la 9 ianuarie 1977, la Iaşi, absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii ''Al.I. Cuza'' din Iaşi (1999) şi Colegiul Naţional de Apărare Bucureşti (2003). A fost membru al Partidului România Mare din 1992, unde a activat în organizaţia de tineret. În anul 2000, a obţinut un mandat de deputat de Iaşi, iar la alegerile din 2004 a fost ales deputat de Vaslui. În 2006, a demisionat din PRM şi s-a înscris în PNG-CD-ul condus de George Becali, ulterior activând în PC şi în PP-DD, unde era secretar executiv şi coordonator al Departamentului de Comunicare şi preşedintele al filialei Iaşi. AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiţă, editor Horia Plugaru)