COD GALBEN: 18-06-2025 ora 10 Intre 19 iunie, intervalul orar 12 – 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic
Prima barcă din lume descoperită de arheologi a fost barca de la Dugout datând din anul 6300 î.Hr.
În 4000 î.Hr, în Egipt, au fost făcute bărci lungi, înguste, cu mulţi vâslaşi. În următorii 1000 de ani, egiptenii au început să folosească vele de bumbac făcute pentru a ajuta bărcile lor să meargă mai repede şi să fie mai puţin de vâslit. Apoi au făcut corăbii suficient de mari pentru a traversa oceanul. Aceste nave au avut vele şi vâslaşi şi le-au folosit pentru călătorie şi comerţ.
În 1200 î. Hr., fenicienii şi grecii au fost cei mai mari navigatori de-a lungul Mediteranei. Ei au făcut bărci de marfă foarte mari şi îmbunătăţite. Din 500 î.Hr., au construit barca cu două catarge mari. Unul era un catarg de mijloc cu o pânză pătrată, iar celălalt era pentru navigat triunghiular şi sprijinea vela principală. Aceste bărci au fost de aproximativ 100 de metri lungime şi puteau transporta 100-200 de tine (90-180 tone metrice).
Aproape de anul 100 î.Hr., navele romane deveneau conducătoarele de pe Mediterana. Romanii au construit cele mai mari bărci comerciale din timpul lor, aveau 180 de metri lungime şi 45 de metri lăţime. Ele puteau transporta 1.000 de oameni şi 1.000 de tone de marfă. Bărcile romane transportau şi persoane deoarece nu au fost proiectate doar pentru a transporta pasageri. Singura problemă a fost că pasagerii nu aveau adăpost pe timp de noapte deoarece nivelul inferior a fost folosit de obicei pentru lucruri comerciale şi negustori.
Acum vom merge în anul 1000, atunci când vikingii au ajuns pe oceane. Bărcile vikingilor aveau aproximativ 80 de metri lungime şi 17 metri lăţime. Cele mai multe dintre aceste bărci au avut 20 de rame pe o parte, unele chiar şi 30. Acestea au fost utilizate în principal pentru raiduri în alte ţări şi, de asemenea, pentru tranzacţionare şi colonizare. Ei aveau armele în partea de jos a bărcii.
În 1200, atunci când nava Cog a venit, vikingii au pierdut controlul asupra oceanelor. Nava Cog avea o velă mare pătrată în mijloc. Avea, de asemenea, şi pupa. Pupa era o platformă mare unde stăteau marfa, oamenii şi tunurile. Mai târziu velele au fost triunghiulare în loc de vele pătrate.AGERPRES/(Documentare, editor: Marina Bădulescu)
În 4000 î.Hr, în Egipt, au fost făcute bărci lungi, înguste, cu mulţi vâslaşi. În următorii 1000 de ani, egiptenii au început să folosească vele de bumbac făcute pentru a ajuta bărcile lor să meargă mai repede şi să fie mai puţin de vâslit. Apoi au făcut corăbii suficient de mari pentru a traversa oceanul. Aceste nave au avut vele şi vâslaşi şi le-au folosit pentru călătorie şi comerţ.
În 1200 î. Hr., fenicienii şi grecii au fost cei mai mari navigatori de-a lungul Mediteranei. Ei au făcut bărci de marfă foarte mari şi îmbunătăţite. Din 500 î.Hr., au construit barca cu două catarge mari. Unul era un catarg de mijloc cu o pânză pătrată, iar celălalt era pentru navigat triunghiular şi sprijinea vela principală. Aceste bărci au fost de aproximativ 100 de metri lungime şi puteau transporta 100-200 de tine (90-180 tone metrice).
Aproape de anul 100 î.Hr., navele romane deveneau conducătoarele de pe Mediterana. Romanii au construit cele mai mari bărci comerciale din timpul lor, aveau 180 de metri lungime şi 45 de metri lăţime. Ele puteau transporta 1.000 de oameni şi 1.000 de tone de marfă. Bărcile romane transportau şi persoane deoarece nu au fost proiectate doar pentru a transporta pasageri. Singura problemă a fost că pasagerii nu aveau adăpost pe timp de noapte deoarece nivelul inferior a fost folosit de obicei pentru lucruri comerciale şi negustori.
Acum vom merge în anul 1000, atunci când vikingii au ajuns pe oceane. Bărcile vikingilor aveau aproximativ 80 de metri lungime şi 17 metri lăţime. Cele mai multe dintre aceste bărci au avut 20 de rame pe o parte, unele chiar şi 30. Acestea au fost utilizate în principal pentru raiduri în alte ţări şi, de asemenea, pentru tranzacţionare şi colonizare. Ei aveau armele în partea de jos a bărcii.
În 1200, atunci când nava Cog a venit, vikingii au pierdut controlul asupra oceanelor. Nava Cog avea o velă mare pătrată în mijloc. Avea, de asemenea, şi pupa. Pupa era o platformă mare unde stăteau marfa, oamenii şi tunurile. Mai târziu velele au fost triunghiulare în loc de vele pătrate.AGERPRES/(Documentare, editor: Marina Bădulescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.