Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Cătina, regina imunităţii, numită "Ginsengul românesc", certificată ca un bun vaccin antigripal, datorită fructelor sale, ca nişte bobiţe aurii, care se coc toamna, ne oferă un nesperat ajutor tuturor, indiferent de vârstă sau afecţiuni.

Cătina albă, cunoscută în unele părţi şi sub numele de cătină de râu sau simplu cătină (Hippophaë rhamnoides L.), este un arbust foarte ramificat şi spinos care creşte în România începând de la nisipurile şi pietrişurile litorale până în regiunile muntoase, alcătuind uneori crânguri şi tufişuri destul de întinse. Planta creşte până la 2-5 m, are scoarţa brun-închis, care se transformă în ritidon brăzdat. Face lujeri anuali solzo şi, cenuşu-argentii, ramuri laterale cu spini numeroşi şi puternici, cu muguri mici, păroşi, cu gust amărui. Când clima zonei geografice unde creşte este totuşi prea aspră, cătina se adaptează la acest factor extern devenind un arbust târâtor. Înfloreşte în lunile martie-aprilie, în funcţie de temperatură. Fructifică anual, însă abundent doar după vârsta de 4-5 ani, şi atunci o dată la doi ani.

Conform cercetărilor efectuate de specialişti, cătina care creşte în ţara noastră are un conţinut chimic de excepţie, poate cel mai bogat din întreaga lume. Niciunde în lume nici varietatea naturală, nici soiurile ameliorate nu conţin atât de multe principii active, vitamine, minerale, microelemente, flavonoizi şi aminoacizi cât cele întâlnite la nivelul cătinei care creşte în ţara noastră, mai ales în zona subcarpatică.

Fructele sunt ovoide sau globuloase de culoare verde la început şi galben-portocalie la completa lor maturitate. Arbustul fructifică 20-25 ani şi lăstăreşte în fiecare an foarte puternic. Fructele de cătină, cea mai utilizată parte a plantei, se recoltează la sfârşitul lunii august şi în luna decembrie, dar în funcţie de substanţele pe care le dorim, epoca de recoltare se difenţiază, astfel: la sfârşitul lunii august-septembrie, cătina conţine cantităţi mari de vitamina A şi C; în lunile noiembrie şi decembrie creşte conţinutul de substanţe din complexul B. Culegerea se face cu tot cu rămurele.

Fructul de cătină conţine de două ori mai multă vitamina C decât măceşul şi de 10 ori mai mult decât citricele, de asemenea, conţine o cantitate de trei ori mai mare de vitamina E decât germenii de grâu, de trei ori mai multă vitamina A decât morcovii şi de 4 ori mai multe enzime, care protejează corpul de radicalii liberi, în comparaţie cu ginsengul. În fructele coapte conţinutul de vitamina C depăşeşte 400-800 mg la 100 g suc proaspat. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regăsim celuloza, betacaroten (într-un procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe, aminoacizii esenţiali, acizii graşi esenţiali. Printre cei dintâi care i-au descoperit multiplele beneficii au fost tracii, hinduşii, grecii, chinezii, mongolii, celţii şi slavii.

Cătina albă se utilizează deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie dar şi ca plantă ornamentală. Din cătină se obţin numeroase produse, precum ceaiuri din fructele, mugurii, frunzele şi chiar scoarţa arbustului, siropuri din fructe, ulei din fructe. Uleiul de cătină este, poate, cel mai apreciat şi mai căutat preparat din lista preparatelor. Acesta conţine la rândul său, în proporţie de circa 80-90% acizi graşi esenţiali, licopen, tocoferoli şi fitosteroli. Seminţele de cătină sunt bogate în acizi graşi nesaturaţi, iar frunzele şi scoarţa arbustului conţin tocoferol şi sitosterol. Mugurii se recoltează primăvara atunci când sunt suficient de dezvoltaţi dar nedesfăcuţi. Mugurii de cătină sub formă de tinctură sunt un excelent remediu împotriva procesului de îmbătrânire. Se pare că au şi un efect afrodisiac. Scoarţa se recoltează primăvara atunci când începe să circule seva. Frunzele se recoltează numai pe timp însorit şi uscat în perioada de dinainte de înflorire şi din timpul înfloririi plantei.

Datorită conţinutului bogat în vitamine şi minerale, cătina este considerată o polivitamină naturală. Fructele de cătină sunt utilizate atât în scopuri terapeutice, în anemie şi convalescenţă, cât şi în scopuri alimentare sub formă de sucuri, siropuri, marmeladă etc. Fructele de cătină se utilizează în prevenirea răcelilor. Infuzia de cătină este recunoscută în principal pentru efectul său asupra bolilor de ficat şi lipsei de vitamine în organism.

Consumul de cătină albă duce la scăderea colesterolului, fapt care previne îngroşarea arterelor. Ea conţine o cantitate mare de antioxidanţi, care protejează inima şi vasele de sânge. La aceste două proprietăţi se adăugă şi efectul ei anticoagulant. Prin urmare, cătina este recomandată şi-n afecţiunile cardiovasculare (în special hipertensiune arterială, ateroscleroză, sindromul Raynaud).

În cătina albă se găsesc o seamă de substanţe cu efect hormonal prin ele însăşi, sau substanţe care reprezintă precursori ai anumitor hormoni. În uleiul de cătină se găsesc acizi graşi nesaturaţi cu două sau trei duble legături, care sunt precursorii siguri ai prostaglandinelor. O altă substanţă cu efect hormonal care se găseşte în cantităţi mari în cătină este serotonina. Ea are ca precursor triptofanul - aminoacid esenţial care se găseşte în cantităţi mari îndeosebi în fructele uscate şi pulverizate de cătină. Uleiul de cătină are efecte benefice şi împotriva stresului.

Uleiul de cătină este folosit şi în tratamentul ulcerului gastric şi duodenal, diareei, urticariei şi stărilor alergice, maladiilor neuroendocrine, reumatismului, afecţiunilor circulatorii şi hepatice, alcoolismului, anemiei, asteniei şi chiar stresului. Uleiul de cătină ajută la reglarea tranzitului intestinal, fiind de folos persoanelor care suferă de constipaţie. Are un efect protector asupra gingiilor. Extractele din frunze şi ramuri au acţiune diuretică.

Cătina conţine o diversitate de nutrienţi care au grijă de sănătate fiind recomandată şi în situaţiile când dorim să scăpăm de câteva kilograme. Acest fruct este printre puţinele surse naturale de acizi graşi omega-7, care ne poate ajuta să rămânem slabi.

Uleiul de cătină, presat la rece, încetineşte îmbătrânirea pielii. Pe lângă vitamina C, vitaminele E şi A face din cătină şi uleiul extras din ea, cea mai bună soluţie naturală pentru regenerarea pielii. Este potrivit pentru toate tipurile de ten, având un puternic efect antirid. Datorită ingredientelor active din conţinutul său, uleiul de cătină presat la rece vindecă pielea de arsuri (inclusiv solare), răni, psoriazis, dermatite, eczeme, acnee, herpes.

Vinul de cătină poate fi considerat un remediu natural, deoarece ajută organismul vitaminizându-l, având în acelaşi timp şi o acţiune tonică.

Precauţii sau contraindicaţii în consumul de cătină nu există. AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel )
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.