LEACURI DIN GRĂDINĂ: Cătina

 •  Documentare
1194 afişări

Cătina, regina imunității, numită "Ginsengul românesc", certificată ca un bun vaccin antigripal, datorită fructelor sale, ca niște bobițe aurii, care se coc toamna, ne oferă un nesperat ajutor tuturor, indiferent de vârstă sau afecțiuni.

37684ced-6c81-4a0d-b575-cabd346e8aa5

Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES FOTO

Cătina albă, cunoscută în unele părți și sub numele de cătină de râu sau simplu cătină (Hippophaë rhamnoides L.), este un arbust foarte ramificat și spinos care crește în România începând de la nisipurile și pietrișurile litorale până în regiunile muntoase, alcătuind uneori crânguri și tufișuri destul de întinse. Planta crește până la 2-5 m, are scoarța brun-închis, care se transformă în ritidon brăzdat. Face lujeri anuali solzo și, cenușu-argentii, ramuri laterale cu spini numeroși și puternici, cu muguri mici, păroși, cu gust amărui. Când clima zonei geografice unde crește este totuși prea aspră, cătina se adaptează la acest factor extern devenind un arbust târâtor. Înflorește în lunile martie-aprilie, în funcție de temperatură. Fructifică anual, însă abundent doar după vârsta de 4-5 ani, și atunci o dată la doi ani.

Conform cercetărilor efectuate de specialiști, cătina care crește în țara noastră are un conținut chimic de excepție, poate cel mai bogat din întreaga lume. Niciunde în lume nici varietatea naturală, nici soiurile ameliorate nu conțin atât de multe principii active, vitamine, minerale, microelemente, flavonoizi și aminoacizi cât cele întâlnite la nivelul cătinei care crește în țara noastră, mai ales în zona subcarpatică.

Fructele sunt ovoide sau globuloase de culoare verde la început și galben-portocalie la completa lor maturitate. Arbustul fructifică 20-25 ani și lăstărește în fiecare an foarte puternic. Fructele de cătină, cea mai utilizată parte a plantei, se recoltează la sfârșitul lunii august și în luna decembrie, dar în funcție de substanțele pe care le dorim, epoca de recoltare se difențiază, astfel: la sfârșitul lunii august-septembrie, cătina conține cantități mari de vitamina A și C; în lunile noiembrie și decembrie crește conținutul de substanțe din complexul B. Culegerea se face cu tot cu rămurele.

Fructul de cătină conține de două ori mai multă vitamina C decât măceșul și de 10 ori mai mult decât citricele, de asemenea, conține o cantitate de trei ori mai mare de vitamina E decât germenii de grâu, de trei ori mai multă vitamina A decât morcovii și de 4 ori mai multe enzime, care protejează corpul de radicalii liberi, în comparație cu ginsengul. În fructele coapte conținutul de vitamina C depășește 400-800 mg la 100 g suc proaspat. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regăsim celuloza, betacaroten (într-un procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe, aminoacizii esențiali, acizii grași esențiali. Printre cei dintâi care i-au descoperit multiplele beneficii au fost tracii, hindușii, grecii, chinezii, mongolii, celții și slavii.

Cătina albă se utilizează deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie dar și ca plantă ornamentală. Din cătină se obțin numeroase produse, precum ceaiuri din fructele, mugurii, frunzele și chiar scoarța arbustului, siropuri din fructe, ulei din fructe. Uleiul de cătină este, poate, cel mai apreciat și mai căutat preparat din lista preparatelor. Acesta conține la rândul său, în proporție de circa 80-90% acizi grași esențiali, licopen, tocoferoli și fitosteroli. Semințele de cătină sunt bogate în acizi grași nesaturați, iar frunzele și scoarța arbustului conțin tocoferol și sitosterol. Mugurii se recoltează primăvara atunci când sunt suficient de dezvoltați dar nedesfăcuți. Mugurii de cătină sub formă de tinctură sunt un excelent remediu împotriva procesului de îmbătrânire. Se pare că au și un efect afrodisiac. Scoarța se recoltează primăvara atunci când începe să circule seva. Frunzele se recoltează numai pe timp însorit și uscat în perioada de dinainte de înflorire și din timpul înfloririi plantei.

Datorită conținutului bogat în vitamine și minerale, cătina este considerată o polivitamină naturală. Fructele de cătină sunt utilizate atât în scopuri terapeutice, în anemie și convalescență, cât și în scopuri alimentare sub formă de sucuri, siropuri, marmeladă etc. Fructele de cătină se utilizează în prevenirea răcelilor. Infuzia de cătină este recunoscută în principal pentru efectul său asupra bolilor de ficat și lipsei de vitamine în organism.

Consumul de cătină albă duce la scăderea colesterolului, fapt care previne îngroșarea arterelor. Ea conține o cantitate mare de antioxidanți, care protejează inima și vasele de sânge. La aceste două proprietăți se adăugă și efectul ei anticoagulant. Prin urmare, cătina este recomandată și-n afecțiunile cardiovasculare (în special hipertensiune arterială, ateroscleroză, sindromul Raynaud).

În cătina albă se găsesc o seamă de substanțe cu efect hormonal prin ele însăși, sau substanțe care reprezintă precursori ai anumitor hormoni. În uleiul de cătină se găsesc acizi grași nesaturați cu două sau trei duble legături, care sunt precursorii siguri ai prostaglandinelor. O altă substanță cu efect hormonal care se găsește în cantități mari în cătină este serotonina. Ea are ca precursor triptofanul — aminoacid esențial care se găsește în cantități mari îndeosebi în fructele uscate și pulverizate de cătină. Uleiul de cătină are efecte benefice și împotriva stresului.

Uleiul de cătină este folosit și în tratamentul ulcerului gastric și duodenal, diareei, urticariei și stărilor alergice, maladiilor neuroendocrine, reumatismului, afecțiunilor circulatorii și hepatice, alcoolismului, anemiei, asteniei și chiar stresului. Uleiul de cătină ajută la reglarea tranzitului intestinal, fiind de folos persoanelor care suferă de constipație. Are un efect protector asupra gingiilor. Extractele din frunze și ramuri au acțiune diuretică.

Cătina conține o diversitate de nutrienți care au grijă de sănătate fiind recomandată și în situațiile când dorim să scăpăm de câteva kilograme. Acest fruct este printre puținele surse naturale de acizi grași omega-7, care ne poate ajuta să rămânem slabi.

Uleiul de cătină, presat la rece, încetinește îmbătrânirea pielii. Pe lângă vitamina C, vitaminele E și A face din cătină și uleiul extras din ea, cea mai bună soluție naturală pentru regenerarea pielii. Este potrivit pentru toate tipurile de ten, având un puternic efect antirid. Datorită ingredientelor active din conținutul său, uleiul de cătină presat la rece vindecă pielea de arsuri (inclusiv solare), răni, psoriazis, dermatite, eczeme, acnee, herpes.

Vinul de cătină poate fi considerat un remediu natural, deoarece ajută organismul vitaminizându-l, având în același timp și o acțiune tonică.

Precauții sau contraindicații în consumul de cătină nu există.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel )

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Documentare

Cele mai citite din Documentare

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe