DOCUMENTAR: 70 de ani de la luptele de eliberare a teritoriului național (23 august-25 octombrie 1944)

 •  Documentare
2706 afişări

La 23 august 1944, prin Proclamația regelui Mihai către țară, se anunțau ieșirea din războiul contra Națiunilor Unite și alăturarea țării noastre coaliției antihitleriste în lupta pentru eliberarea Transilvaniei, dar și modificările din conducerea politică a țării și formarea unui nou guvern.

81b8dba5-eaef-4517-b818-550d6893df21

Ziarul 'România Liberă' în ediția din 27 octombrie 1944, anunța eliberarea întregului Ardeal.
Foto: (c) DOCUMENTARE ARHIVĂ / AGERPRES ARHIVĂ

Pe timpul acțiunilor militare din septembrie-octombrie 1944 desfășurate în Transilvania, Crișana și Banat, România a menținut sub arme, în medie, 600 000 de militari.

Hotelul Athenee Palace după bombardamentul german din 24 august 1944.
Foto: (c) RADOR / AGERPRES ARHIVĂ

La operațiile executate pentru izgonirea horthyștilor și hitleriștilor din nord-estul țării, Armata Română a participat cu 28 de divizii, 1 corp aerian, 2 brigăzi de artilerie antiaeriană, cu alte unități și formațiuni, însumând un efectiv de circa 275 000 de militari. Pierderile suferite de trupele române între 1 septembrie-25 octombrie 1944 s-au ridicat la 49.744 oameni (morți, răniți și dispăruți), iar cele provocate inamicului au fost de 21.434 militari.

Armata Română, înfruntând un inamic bine pregătit și dotat, cu experiență de război, a eliberat 872 de localități, dintre care 8 orașe (Sfântu Gheorghe, Odorhei, Târgu Mureș, Gherla, Zalău, Cehu Silvaniei, Tușnad și Carei) și, în cooperare cu trupele sovietice, a participat efectiv la eliberarea orașelor Cluj, Oradea, Satu Mare și Salonta. De asemenea, Armata Română a străbătut prin lupte 4 masive muntoase (Baraolt, Meseș, Lăpuș și Făget) și a forțat 5 cursuri de apă, între care, cel mai important, râul Mureș.

În ultima parte a lunii august 1944, Armata Română a creat în estul Europei — la nord de Carpații Meridionali și la vest de cei Occidentali — un nou front împotriva Axei, având o lungime de 900 km. Acest front, unic în felul său în cadrul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost apărat, în principal, cu forțe proprii pe o durată de aproape o lună; ulterior, el a reprezentat aliniamentul strategic de pe care s-au declanșat atât ofensiva generală pentru eliberarea părții de nord-est a țării, cât și una dintre loviturile de anvergură executate de forțele aliate împotriva marilor unități inamice din Ungaria.

Acțiunile militare pentru eliberarea părții de nord-est a României s-au desfășurat în două etape distincte: prima etapă a cuprins luptele purtate între 1-20 septembrie 1944, iar cea de a doua luptele duse între 20 septembrie-25 octombrie 1944.

Nord-Estul Transilvaniei ocupat în septembrie 1940, a fost eliberat în întregime la 25 octombrie 1944; în imagine sunt convoaie de armament și alimente care mergeau spre front sub deviza 'Totul pentru front, totul pentru victorie!', care a făcut un popas la Cluj.
Foto: (c) RADOR / AGERPRES ARHIVĂ

În organizarea acțiunilor ofensive împotriva armatelor hitleriste și horthyste, Comandamentul militar național a ținut seama de importanța strategică a capului de pod transcarpatic menținut de Armata Română, având o dezvoltare frontală de aproximativ 900 km și o adâncime de până la 100 km, în centrul Transilvaniei, și între 60-180 km la vest de Carpații Occidentali, cu o suprafață totală de circa 50 000 km pătrați, ceea ce a asigurat concentrarea de noi forțe ale armatei române și a dispozitivelor sovietice.

Prima ofensivă de amploare în Podișul Tranilvaniei s-a declanșat în dimineața zilei de 9 septembrie, fiind executată cu trupele de la flancurile interioare ale corpurilor 6 armată și motomecanizat pe direcția Târnăveni-Luduș, iar cu Corpul 6 teritorial pe axul Aiud-Turda. Continuându-și ofensiva, diviziile române au ajuns la 14 septembrie pe Mureș și Arieș. În același timp, Diviza 2 munte română a acționat temporar sub ordinele Corpului 35 sovietic din Armata 27 pe direcția Băișoara-Gilău, degajând defileul Arieșului, de forțele dușmane și asigurând flancul stâng al Armatei 4 Române.

La 9 septembrie 1944, Armata 4 a declanșat, practic, contraofensiva, lichidând capul de pod realizat de inamic la sud de Mureș și Arieș, respingând forțele horthyste și hitleriste la nord de aceste cursuri de apă și cucerind importante capete de pod din care va porni la ofensivă, la 9 octombrie, pentru desăvârșirea eliberării părții de nord a Transilvaniei.

Concomitent cu acțiunile Armatei 4 s-au desfășurat luptele Armatei 1 Române, care au oprit ofensiva inamicului la intrarea în defileurile Crișurilor și Mureșului, precum și la vest de Timișoara, Reșița, Orșova.

Armata 4 Română a preluat fâșia cuprinsă între Întorsura Buzăului și Gilău, de la est de linia Sibiu-Alba Iulia-Cluj-Zalău-Săcuieni, iar Armata 1 Română urma să apere flancul stâng al frontului, până la Orșova. Armata 1 — comandată de generalul de corp de armată Nicolae Macici — avea, în continuare, în compunere Corpul 7 teritorial, 6 divizii — 2 și 3 munte, 1 infanterie-instrucție, 19 infanterie, 1 cavalerie-instrucție, 9 cavalerie — Batalionul 998 independent din Centrul de instrucție Tirol (din sudul Banatului), 6 batalioane fixe regionale și 2 regimente de artilerie grea. Comandamentului Armatei 1, aflat inițial la Sibiu, iar la 7 septembrie la Deva, i se subordonau, de asemenea, școlile și formațiunile militare dislocate în zona sa de competență. Efectivele acestei armate se ridicau la 73 844 militari.

Nord-Estul Transilvaniei ocupat în septembrie 1940, a fost eliberat în întregime la 25 octombrie 1944; în imagine sunt convoaie de armament și alimente care mergeau spre front sub deviza 'Totul pentru front, totul pentru victorie!', care a făcut un popas la Cluj.
Foto: (c) RADOR / AGERPRES ARHIVĂ

Armatei 4 Române — a cărei comandă o preluase, de la 4 septembrie 1944, generalul de corp de armată Gheorghe Avramescu — i se subordonau Corpul de munte și Corpul 6 teritorial, aflate cu marile unități în dispozitivul de acoperire organizat în partea de sud-est a Transilvaniei. Armatei 4 i se puneau la dispoziției efective ce se ridicau la peste 113 000 de luptători.

Luptele au căpătat un aspect extrem de violent îndeosebi pe Dealul Sângeorgiu și la Viișoara, până la sfârșitul lunii septembrie, capetele de pod fiind realizate, cu prețul unor mari jertfe, peste 550 de morți și peste 3 800 de răniți. La 23 septembrie, după o pregătire de artilerie, de 45 de minute, s-a declanșat ofensiva pe întreg frontul Armatei 4 Române, o parte din forțe trecând la nord de Mureș.

Acțiunile de luptă desfășurate de trupele române în Podișul Transilvaniei între 9 septembrie și începutul lunii octombrie, s-au încheiat cu rezultate importante. Armata 4 a înfrânt gruparea inamicului pătrunsă la sud de Mureș și Arieș, a lichidat capul de pod realizat de aceasta între cele două cursuri de apă și Târnava Mică, și a forțat râurile Mureș și Arieș, realizând capete de pod pe malul lor nordic în zonele Târgu Mureș, Cipău, Iernut-Dealul Sângeorgiu, Luduș, Viișoara. S-au creat, astfel, condiții favorabile de reluare a ofensivei în scopul desăvârșirii eliberării părții de nord-est a României.

Concomitent cu luptele desfășurate de forțele principale ale Armatei 4, la aripa dreaptă a acesteia Corpul de munte a continuat cu succes înaintarea pe direcția Sfântul Gheorghe-Odorhei-Târgu Mureș pentru lichidarea intrândului pe care-l făcea frontul în partea de sud-est a Transilvaniei și pentru ieșirea pe râul Mureș în zona orașului Târgu Mureș. După o ofensivă declanșată în dimineața zilei de 7 septembrie, batalioanele 3 și 23 vânători de munte din Divizia 1 munte, care acționau dinspre Vâlcele, precum și ostașii Regimentului 2 infanterie din Divizia ''Tudor Vladimirescu'' au pătruns în ziua următoare, în orașul Sfântu Gheorghe, fiind primul oraș românesc eliberat după patru ani de stăpânire horthystă.

Comunicatul Marelui Stat Major al Armatei din 25 octombrie 1944 publicat în ziarul 'România Liberă' din 27 octombrie 1944
Foto: (c) DOCUMENTARE ARHIVĂ / AGERPRES ARHIVĂ

Eliberarea orașului românesc a creat premisele necesare continuării înaintării și realizării joncțiunii pe Mureș cu forțele principale ale Armatei 4 Române, care, în aceea zi, opriseră definitiv forțele inamice în centrul Transilvaniei. Continuând înaintarea, trupele române din Corpul de munte au eliberat localitățile Micfălău, Bățani, Biborțeni, Racoșu de Sus și altele, situate pe valea Oltului superior, obligându-l pe inamic să se retragă spre Târgu Mureș. După zile de lupte grele, la 18 septembrie, Corpul de munte au pătruns în oraș, cucerind un cap de pod la sud și la sud-vest de oraș.

În cadrul acelorași lupte de eliberare națională, se înscriu și acțiunile Detașamentului de grăniceri din nordul Moldovei, pentru degajarea văii Moldovei, precum și ale Diviziei 103 munte și ale altor unități române pentru înfrângerea inamicului de pe valea Trotușului. Continuând acțiunile începute din proprie inițiativă încă în seara de 23 august 1944, Detașamentul de grăniceri români s-a bătut cu înverșunare, până la 28 septembrie 1944, la Vama și Voroneț, la Gura Humorului, Pojorâta și în mai multe locuri de pe pantele împădurite ale obcinelor bucovinene. Grănicerii românii au plătit victoria cu 287 de morți și peste 830 de răniți, și au fost scoși din luptă peste 1 400 de militari germani, dintre care aproximativ 1000 de morți, și s-a capturat o mare cantitate de materiale de război.

Știre din arhiva RADOR/AGERPRES — Știri despre al II-lea Război Mondial (eliberarea Transilvaniei)
Foto: (c) RADOR / AGERPRES ARHIVĂ

La sfârșitul lunii septembrie s-a inaugurat o nouă etapă a efortului de eliberare a teritoriului național, care s-a încheiat la 25 octombrie 1944, o dată cu eliberarea localității Carei și cu ieșirea forțelor principale ale armatei române de operații la frontiera de stat cu Ungaria. La 25 octombrie a fost înlăturat definitiv și irevocabil dictatul fascist de la Viena din 30 august 1940.

Operațiile militare de eliberare s-au desfășurat atât în Podișul Transilvaniei, cât și în Banat, Crișana și Maramureș, la ele participând Armatele 1 și 4 Române, în cooperare cu forțele militare sovietice, ce făceau parte din Frontul 2 ucrainean. Operațiunea militară este cunoscută sub denumirea de operația ''Debrețin''. După respingerea atacurilor forțelor hitleristo-horthyste în Banat și Crișana, inamicul mai controla în vestul României, doar zona Oradea-Salonta.

La 6 octombrie, o grupare operativă alcătuită din divizia 3 munte, Divizia ''Tudor Vladimirescu'', divizia 337 infanterie sovietică și Brigada 6 moto sovietică de gardă a declanșat ofensiva pe direcția generală Oradea. Eliberarea Oradei, la 12 octombrie, a avut un ecou pozitiv în rândul trupelor și a fost primită cu satisfacție de întreaga opinie publică din țară.

TeDeum și paradă militară la Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române din București cu prilejul zilei de 1 Decembrie 1944. La 1 Decembrie 1918 s-a desăvârșit unitatea statului român prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu țara-mamă. La parada militară participă primul ministru gen. Constantin Sănătescu și membrii Comisiei Aliate de Control
Foto: (c) RADOR / AGERPRES ARHIVĂ

La 8 octombrie, comandantul Armatei 4 Române a transmis corpurilor de armată ordinul din care reieșea că ''Armata trece la atacul general în dimineața de 9 octombrie, concomitent cu ofensiva forțelor aliate de la dreapta și stânga sa cu efortul de-a lungul căii ferate Câmpia Turzii-Cojocna''. Începea astfel operația ''Cluj'', care avea drept obiectiv strategic deplina eliberare a părții de nord-vest a Transilvaniei aflată încă sub ocupația horthysto-hitleristă. Acțiunile ofensive s-au desfășurat în trei faze: prima, între 9 și 13 octombrie 1944, timp în care trupele române au rupt apărarea inamicului pe linia de contact, au ieșit în valea Someșului Mic, și, după ce l-au forțat din mișcare, au cucerit înălțimile de la vest de acest râu. Apoi, continuând ofensiva, marile unități române au participat efectiv la eliberarea orașului Cluj; a doua fază, între 14-20 octombrie, s-a concretizat prin zdrobirea rezistențelor inamicului din munții Meseș și Făget; a treia, 21-25 octombrie, a urmărit zdrobirea forțelor inamice din zonele orașelor Carei și Satu Mare, finalizându-se prin îndeplinirea obiectivului politico-militar al efortului ofensiv — depășirea la 25 octombrie 1944, a frontierei de stat româno-ungare.

Majestatea Sa Regele Mihai participă la manifestările desfășurate la Cluj cu prilejul revenirii teritoriului Transilvaniei de Nord-Est sub administrație românească, la 12-13 martie 1945
Foto: (c) RADOR / AGERPRES ARHIVĂ

Vestea desăvârșirii eliberării teritoriului național a fost primită cu imensă bucurie, presa vremii consemnând faptele. Ziarul ''Libertatea'' în editorialul său din 27 octombrie, evidenția: ''Ardealul este astăzi din nou unul și indivizibil, așa cum trebuie să fie. Nicio linie demarcațională nu mai împarte în chip arbitrar pământul pentru libertatea căruia au pătimit Horea, Cloșca și Crișan și au luptat Avram Iancu, Șaguna, Simion Bărnuțiu și memorandiștii'.

Ziua de 25 octombrie a devenit zi de sărbătoare, fiind instituită Ziua Armatei Române.

Participarea României la războiul antifascist a continuat până la 12 mai 1945, perioadă în care ostașii români, în cooperare cu armata sovietică, au luptat pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Anca Pandea)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Documentare

Cele mai citite din Documentare

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres