Muzeul Memorial "Poni-Cernătescu", amplasat pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 7 B din Iaşi, este un muzeu naţional care prin conservarea şi valorificarea patrimoniului său cultural, promovează creaţia ştiinţifică a savanţilor Petru Poni şi Radu Cernătescu.

Inaugurat oficial în anul 1991, muzeul a fost constituit pe baza donaţiilor din anii 1971-1973 ale profesoarelor Margareta Poni şi Florica Mageru descendente ale savantului chimist Petru Poni, cuprinzând o serie de obiecte de mobilier, obiecte de artă, cărţi, documente, fotografii, minerale, corespondenţă, lucrări ştiinţifice, partituri muzicale.

Muzeul "Poni- Cernătescu" este amenajat într-o casă monument istoric construită în anul 1839, de către mitropolitul Veniamin Costachi. În această casă a locuit în perioada 1880-1925 Petru Poni, cel care a pus bazele ştiinţei româneşti, iar din 1930, academicianul Radu Cernătescu, nepot al lui Petru Poni, remarcabil cercetător în domeniul chimiei. Un farmec aparte este dat clădirii de parcul casei şi foişorul său, numit "chioşcul poeziei". Acesta a fost reconstruit în anul 1995 şi este locul unde citeau versuri Mihai Eminescu, Veronica Micle, Matilda Cugler-Poni. După un lung proces de restaurare, muzeul a fost inaugurat în anul 1991, sub numele de Muzeul Chimiei Ieşene "Petru Poni", iar în anul 1994 a devenit Muzeul "Poni-Cernătescu".

Prin intermediul exponatelor conservate în patrimoniul său, expoziţia permanentă a muzeului prezintă publicului o serie de aspecte legate de istoria casei familiei Petru Poni, precum şi mărturii referitoare la contribuţia adusă de unele personalităţi ieşene la dezvoltarea chimiei în ţara noastră precum Nicolae Costăchescu, Radu Cernătescu sau Ion Zugrăvescu.

Expoziţia de bază s-a bucurat, între anii 2009-2011, de o amplă reorganizare şi remodelare tematică, prin care s-a urmărit reconstituirea ambianţei unei reşedinţe de început de secol al XX-lea într-un spaţiu ce reuneşte rigoarea ştiinţifică a academicianului Petru Poni (1841-1925) cu rafinamentul şi sensibilitatea artistică a soţiei sale, poeta Matilda Cugler-Poni (1851-1931). Astfel, au fost amenajate şase încăperi, pe baza documentelor şi fotografiilor de arhivă, în care sunt prezentate exponatele de bază ale muzeului: holul de primire, sufrageria, biblioteca, camera "Matilda Cugler-Poni", camera "Radu Cernătescu", şi o cameră dedicată personalităţilor chimiei ieşene.

Holul de primire este prima sala a muzeului şi reconstituie un hol de primire tipic ieşean de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al-XX-lea. Acesta constituia în epocă locul predilect de reuniune zilnică a familiei, dar şi de primire a musafirilor şi deţine piese de mobilier grupate în jurul unei măsuţe.

Sufrageria care a servit odinioară drept salon literar, unde erau nelipsiţi oaspeţi ca Mihai Eminescu, Veronica Micle sau Ion Creangă, conservă mobilierul din lemn de stejar, sculptat, ce a aparţinut familiei Poni, reproduceri de artă, fotografii şi obiecte de artă decorativă.

Biblioteca cuprinde biroul de studiu şi peste 1.000 cărţi de specialitate şi beletristică, între care se remarcă lucrările ce atestă contribuţia adusă de Poni în chimie, fizică şi istorie. De asemenea, conţine un important număr de materiale documentare şi nu lipsesc obiectele pe care prestigiosul om de ştiinţă le-a utilizat ca instrumente de scris (călimara, trusa de birou) sau cele care au marcat trecerea timpului (caietul de însemnări, ceasul de birou).

Camera dedicată poetei Matildei Cugler-Poni, soţia savantului, amenajată în stil "salonaş", era locul destinat odinioară conversaţiilor feminine, pe teme casnice ori mondene, sau pur şi simplu un refugiu mai intim pentru timpul liber al membrilor familiei. Aici sunt etalate piese de mobilier în stil eclectic de la sfârşitul secolului al XIX -lea şi început secolului al XX-lea: dulap cu placă de marmură, bufet de sufragerie, dulap pentru dormitor, măsuţă rotundă din lemn Thonet, consolă, scrin, măsuţă cu picior spiralat. De asemenea, pot fi văzute obiecte de artă decorativă - oglinda toaletă, casetă pentru prizat tutun, casetă argintată pentru bijuterii, un binoclu de sidef, o piesa din lac japonez pentru birou - dar şi fotografii amintind de viaţa poetei.

Camera destinată academicianului Radu Cernătescu, nepotul lui Petru Poni, adăposteşte piese de mobilier, fotografii, obiecte personale care i-au aparţinut acestuia: măsuţa şi fotoliu, dulapul, canapeaua, fotografiile alături de pianul "Bosendörfer" şi patefonul His Master's Voice cu o importantă colecţie de discuri din ebonită.

Ambianţa şi atmosfera de studiu în care a trăit familia Poni este întregită de camera personalităţilor chimiei ieşene, amenajată ca laborator de chimie şi destinată atelierelor de pedagogie muzeală. Acest spaţiu este dotat cu masă de lucru cu substanţe, sticlărie şi ustensile necesare realizării unor experienţe de chimie atractive, plasmă multi-touch cu aplicaţii de chimie vitrine ce adăpostesc importante documente, cărţi de specialitate, diplome, fotografii si obiecte personale, ce au aparţinut unor renumiţi profesori precum: Nicolae Costăchescu, Anastasie Obregia, Constantin V. Gheorghiu, Ilie Matei, Mihai Dima, Ion Zugrăvescu, Gheorghe Alexa.

De asemenea, ţinându-se cont de studiile şi cercetările lui Petru Poni asupra mineralelor din România, la demisolul clădirii, a fost amenajată o expoziţie permanentă cu minerale reconstituindu-se o atmosferă minieră de secol al-XIX-lea prin valorificarea originală a unui spaţiu nefolosit până nu demult. Se regăsesc aici impresionante colecţii de flori de mină dar şi mostre mineralogice cercetate de Petru Poni de-a lungul carierei ştiinţifice.

În cadrul noului concept muzeal au fost folosite cele mai noi tehnologii IT pentru a prezenta atractiv informaţii despre personalităţile şi istoricul casei (touch-screen, plasmă video multi-touch cu software de chimie).
Muzeul reamenajat a fost redeschis în martie 2012 şi pune în valoare, prin mijloace muzeotehnice moderne, exponate cu caracter memorialistic, ştiinţific şi artistic.

În octombrie 2013, Muzeul "Poni - Cernătescu" a fost distins cu premiul ICOM, în cadrul unei ceremonii speciale, premiul fiind acordat colectivului de muzeografi pentru concepţia tematică a expoziţiei permanente a muzeului. AGERPRES (Documentare- Cerasela Bădiţă, editor: Mariana Zbora-Ciurel)