Suprafaţă: 8553,5 km pătraţi
Numărul municipiilor şi oraşelor: 16, din care municipii: 5 - Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei
Numărul comunelor: 98
Numărul satelor: 379
Situat în partea de nord-est a ţării, Suceava este al doilea judeţ ca mărime din ţară, reprezentând 3,6% din suprafaţa totală a ţării. Se învecinează cu Ucraina la nord şi cu judeţele Botoşani la est, Iaşi la sud-est, Neamţ şi Harghita la sud, Mureş la sud-vest, Bistriţa Năsăud şi Maramureş la vest. În judeţ există două puncte de trecere a frontierei spre Ucraina: Siret (România) - Porubne (Ucraina), pentru trafic rutier, şi Vicşani (România) - Vadu Siret (Ucraina), pentru trafic feroviar.
Potrivit statisticilor calculate în urma Recensământului din 2011, populaţia stabilă a judeţului Suceava este de 634.810 persoane. Populaţia stabilă a celor mai importante oraşe este următoarea: Suceava 92.121 persoane, Fălticeni 25.723 persoane şi Rădăuţi 23.822 persoane. În municipii şi oraşe trăiesc 262.153 persoane, reprezentând 41,3% din totalul populaţiei stabile.
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 611.614 persoane, din care s-au declarat români 588.358 persoane (96,2%). Populaţia de etnie romă înregistrată a fost de 121.78 persoane (2,0%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de peste 500 persoane sunt: ucraineni (5.916 persoane), polonezi (1.922 persoane), ruşi - lipoveni (1.721 persoane) şi germani (717 persoane).
Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Moldovei - Subdiviziunea Podişul Sucevei. Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate: munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate şi lunci. În ansamblu, pe teritoriul judeţului, se armonizează două unităţi majore de relief: montană şi de podiş, acestea coborând în trepte de la vest la est, în fâşii paralele, cu dispunere nord-sud. Zona de munte ocupă 53% din suprafaţă, podişul 30%, iar zona de luncă 17%. Diferenţa de nivel este de 1.875 m, de la altitudinea de 225 m la Dolhasca, în albia râului Siret, la 2.100 m, în Munţii Călimani - Vârful Pietrosu.
În ceea ce priveşte alcătuirea geologică, arhitectura teritoriului are drept caracteristică de bază succesiunea de la vest la est a patru zone structurale: zona vulcanică, zona cristalino-mezozoică, zona flişului şi zona de platformă.
Munţii Călimani sunt cei mai impunători munţi vulcanici din ţară şi cei mai tineri din întregul areal montan al judeţului, atingând înălţimi de peste 2.000 m. Munţii Suhard, Obcina Mestecăniş, Munţii Giumalău, Munţii Bistriţei au ca trăsătură dominantă culmile greoaie ce alternează cu masive izolate cu înălţimi de 1.900 m - 1.800 m. Munţii Rarău, cu Pietrele Doamnei (stânci calcaroase), sunt alcătuiţi din calcare şi conglomerate mezozoice, peste care s-au dezvoltat piscuri, turnuri, piramide, pereţi verticali, peşteri. Obcina Feredeului, Obcina Mare şi Munţii Stânişoarei sunt munţi ai flişului cu altitudini mai reduse. Depresiunile Dornelor şi Câmpulung sunt încadrate în categoria celor intramontane mari.
Podişul Sucevei ocupă partea de nord-vest a Podişului Moldovei. Subdiviziunile Podişului Sucevei, de pe teritoriul judeţului, sunt: Dealurile piemontane Marginea, Depresiunea Rădăuţi, Podişul Suceava-Fălticeni, Podişul Dragomirna, Depresiunea Liteni, Câmpia piemontană Baia, Valea Siretului, Valea Sucevei.
Toate apele care drenează teritoriul Sucevei sunt tributare Siretului, care are ca principali afluenţi râurile: Suceava, Moldova, Bistriţa şi Dorna. Cel mai întins bazin hidrografic din judeţ este cel al râului Moldova, care drenează împreună cu afluenţii săi 35% din suprafaţa judeţului. Între apele stătătoare, cele mai importante acumulări antropice sunt cele şase lacuri din lungul Şomuzului Mare. Teritoriul judeţului înglobează cantităţi semnificative de ape minerale şi mineralizate, carbogazoase, sulfatate, sulfuroase şi clorurate (în Depresiunea Dornelor există peste 40 de izvoare minerale).
Lista rezervaţiilor naturale din judeţul Suceava cuprinde: Doisprezece Apostoli PN-K (tip geologic, Dorna Cândrenilor, custode Parcul Naţional Călimani, 200 ha), Moara Dracului (geologic, Câmpulung Moldovenesc, 1,3 ha), Piatra Ţibăului (Cârlibaba, 20,3 ha), Tinovul Poiana Stampei (mlaştină oligotrofă, Poiana Stampei, custode Parcul Naţional Călimani, 681,8 ha), Fâneţele montane Todirescu (Stulpicani, 38,1 ha), Tinovul Şaru Dornei (Şaru Dornei, 36 ha), Fâneţele seculare Ponoare (Bosanci, 24,5 ha), Fâneţele seculare Frumoasa (Moara, 9,5 ha), Tinovul Găina - Lucina (Moldova Suliţa, 1 ha), Pădurea (Quercetumul), Crujana (Pătrăuţi, 39,4 ha), Pietrele Doamnei-Rarău (Pojorâta, Crucea, 933 ha), Codrul secular Slătioara (Stulpicani, 1064,2 ha), Codrul secular Giumalău (Pojorâta, 309,5 ha), Răchitişul Mare (Breaza, 116,4 ha), Cheile Zugrenilor (Dorna Arini, Crucea, 314 ha), Cheile Lucavei (Moldova Suliţa, 33 ha), Făgetul Dragomirna (134,9 ha), Pădurea Zamostea-Luncă (Zamostea, 107,6 ha), Jnepeniş cu Pinus cembra (Şaru Dornei, 384,2%), Piatra Pinului şi Piatra Şoimului (Gura Humorului), Stratele cu Aptychus de la Pojorâta, Fâneţele seculare de la Calafindeşti, Pădurea Voievodeasa (Suceviţa), Pădurea Roşoşa, Codrul secular Loben (Moldoviţa), Klippa calcare triasice Pârâul Cailor (Breza) şi Piatra Buhii (Câmpulung Moldovenesc).
Pe lângă rezervaţiile naturale, principalele atracţii turistice din judeţul Suceava includ: Cetatea de Scaun a Sucevei, Hanul Domnesc, mănăstirile (Voroneţ, Putna, Suceviţa, Dragomirna, Humor, Slătioarei, Zamca), Depresiunea Dornelor.
Suprafaţa agricolă reprezintă peste 40% din suprafaţa totală a judeţului, iar suprafaţa arabilă, peste 20%. Resursele naturale ale judeţului includ minereuri de fier, mangan, sulf, oxizi de fier, galena argintiferă, calcopirită, pirită, sare gemă şi săruri delicvescente la Cacica, sulf, silice, opal şi cuarţ la Gura Haiti, cariere de piatră şi altele.
Judeţul Suceava ocupă un loc important în economia naţională, industria fiind reprezentantă în special prin ramurile: alimentară, exploatarea şi prelucrarea lemnului, materiale de construcţii, textilă şi pielărie, exploatarea minereurilor neferoase. Totodată, judeţul a ocupat poziţia de lider la nivel naţional, în ultimii ani, la capitolul operatori înscrişi în agricultura ecologică. AGERPRES/(Documentare - Roxana Mihordescu; redactor Arhivă foto: Elena Bălan; editor: Irina Andreea Cristea)
Numărul municipiilor şi oraşelor: 16, din care municipii: 5 - Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei
Numărul comunelor: 98
Numărul satelor: 379
Situat în partea de nord-est a ţării, Suceava este al doilea judeţ ca mărime din ţară, reprezentând 3,6% din suprafaţa totală a ţării. Se învecinează cu Ucraina la nord şi cu judeţele Botoşani la est, Iaşi la sud-est, Neamţ şi Harghita la sud, Mureş la sud-vest, Bistriţa Năsăud şi Maramureş la vest. În judeţ există două puncte de trecere a frontierei spre Ucraina: Siret (România) - Porubne (Ucraina), pentru trafic rutier, şi Vicşani (România) - Vadu Siret (Ucraina), pentru trafic feroviar.
Potrivit statisticilor calculate în urma Recensământului din 2011, populaţia stabilă a judeţului Suceava este de 634.810 persoane. Populaţia stabilă a celor mai importante oraşe este următoarea: Suceava 92.121 persoane, Fălticeni 25.723 persoane şi Rădăuţi 23.822 persoane. În municipii şi oraşe trăiesc 262.153 persoane, reprezentând 41,3% din totalul populaţiei stabile.
Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 611.614 persoane, din care s-au declarat români 588.358 persoane (96,2%). Populaţia de etnie romă înregistrată a fost de 121.78 persoane (2,0%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de peste 500 persoane sunt: ucraineni (5.916 persoane), polonezi (1.922 persoane), ruşi - lipoveni (1.721 persoane) şi germani (717 persoane).
Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Moldovei - Subdiviziunea Podişul Sucevei. Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate: munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate şi lunci. În ansamblu, pe teritoriul judeţului, se armonizează două unităţi majore de relief: montană şi de podiş, acestea coborând în trepte de la vest la est, în fâşii paralele, cu dispunere nord-sud. Zona de munte ocupă 53% din suprafaţă, podişul 30%, iar zona de luncă 17%. Diferenţa de nivel este de 1.875 m, de la altitudinea de 225 m la Dolhasca, în albia râului Siret, la 2.100 m, în Munţii Călimani - Vârful Pietrosu.
În ceea ce priveşte alcătuirea geologică, arhitectura teritoriului are drept caracteristică de bază succesiunea de la vest la est a patru zone structurale: zona vulcanică, zona cristalino-mezozoică, zona flişului şi zona de platformă.
Munţii Călimani sunt cei mai impunători munţi vulcanici din ţară şi cei mai tineri din întregul areal montan al judeţului, atingând înălţimi de peste 2.000 m. Munţii Suhard, Obcina Mestecăniş, Munţii Giumalău, Munţii Bistriţei au ca trăsătură dominantă culmile greoaie ce alternează cu masive izolate cu înălţimi de 1.900 m - 1.800 m. Munţii Rarău, cu Pietrele Doamnei (stânci calcaroase), sunt alcătuiţi din calcare şi conglomerate mezozoice, peste care s-au dezvoltat piscuri, turnuri, piramide, pereţi verticali, peşteri. Obcina Feredeului, Obcina Mare şi Munţii Stânişoarei sunt munţi ai flişului cu altitudini mai reduse. Depresiunile Dornelor şi Câmpulung sunt încadrate în categoria celor intramontane mari.
Podişul Sucevei ocupă partea de nord-vest a Podişului Moldovei. Subdiviziunile Podişului Sucevei, de pe teritoriul judeţului, sunt: Dealurile piemontane Marginea, Depresiunea Rădăuţi, Podişul Suceava-Fălticeni, Podişul Dragomirna, Depresiunea Liteni, Câmpia piemontană Baia, Valea Siretului, Valea Sucevei.
Toate apele care drenează teritoriul Sucevei sunt tributare Siretului, care are ca principali afluenţi râurile: Suceava, Moldova, Bistriţa şi Dorna. Cel mai întins bazin hidrografic din judeţ este cel al râului Moldova, care drenează împreună cu afluenţii săi 35% din suprafaţa judeţului. Între apele stătătoare, cele mai importante acumulări antropice sunt cele şase lacuri din lungul Şomuzului Mare. Teritoriul judeţului înglobează cantităţi semnificative de ape minerale şi mineralizate, carbogazoase, sulfatate, sulfuroase şi clorurate (în Depresiunea Dornelor există peste 40 de izvoare minerale).
Lista rezervaţiilor naturale din judeţul Suceava cuprinde: Doisprezece Apostoli PN-K (tip geologic, Dorna Cândrenilor, custode Parcul Naţional Călimani, 200 ha), Moara Dracului (geologic, Câmpulung Moldovenesc, 1,3 ha), Piatra Ţibăului (Cârlibaba, 20,3 ha), Tinovul Poiana Stampei (mlaştină oligotrofă, Poiana Stampei, custode Parcul Naţional Călimani, 681,8 ha), Fâneţele montane Todirescu (Stulpicani, 38,1 ha), Tinovul Şaru Dornei (Şaru Dornei, 36 ha), Fâneţele seculare Ponoare (Bosanci, 24,5 ha), Fâneţele seculare Frumoasa (Moara, 9,5 ha), Tinovul Găina - Lucina (Moldova Suliţa, 1 ha), Pădurea (Quercetumul), Crujana (Pătrăuţi, 39,4 ha), Pietrele Doamnei-Rarău (Pojorâta, Crucea, 933 ha), Codrul secular Slătioara (Stulpicani, 1064,2 ha), Codrul secular Giumalău (Pojorâta, 309,5 ha), Răchitişul Mare (Breaza, 116,4 ha), Cheile Zugrenilor (Dorna Arini, Crucea, 314 ha), Cheile Lucavei (Moldova Suliţa, 33 ha), Făgetul Dragomirna (134,9 ha), Pădurea Zamostea-Luncă (Zamostea, 107,6 ha), Jnepeniş cu Pinus cembra (Şaru Dornei, 384,2%), Piatra Pinului şi Piatra Şoimului (Gura Humorului), Stratele cu Aptychus de la Pojorâta, Fâneţele seculare de la Calafindeşti, Pădurea Voievodeasa (Suceviţa), Pădurea Roşoşa, Codrul secular Loben (Moldoviţa), Klippa calcare triasice Pârâul Cailor (Breza) şi Piatra Buhii (Câmpulung Moldovenesc).
Pe lângă rezervaţiile naturale, principalele atracţii turistice din judeţul Suceava includ: Cetatea de Scaun a Sucevei, Hanul Domnesc, mănăstirile (Voroneţ, Putna, Suceviţa, Dragomirna, Humor, Slătioarei, Zamca), Depresiunea Dornelor.
Suprafaţa agricolă reprezintă peste 40% din suprafaţa totală a judeţului, iar suprafaţa arabilă, peste 20%. Resursele naturale ale judeţului includ minereuri de fier, mangan, sulf, oxizi de fier, galena argintiferă, calcopirită, pirită, sare gemă şi săruri delicvescente la Cacica, sulf, silice, opal şi cuarţ la Gura Haiti, cariere de piatră şi altele.
Judeţul Suceava ocupă un loc important în economia naţională, industria fiind reprezentantă în special prin ramurile: alimentară, exploatarea şi prelucrarea lemnului, materiale de construcţii, textilă şi pielărie, exploatarea minereurilor neferoase. Totodată, judeţul a ocupat poziţia de lider la nivel naţional, în ultimii ani, la capitolul operatori înscrişi în agricultura ecologică. AGERPRES/(Documentare - Roxana Mihordescu; redactor Arhivă foto: Elena Bălan; editor: Irina Andreea Cristea)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.