Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Joi, 2 octombrie 2014, începe pelerinajul tradiţional anual "Hajj" la locurile sfinte de la Mecca, în Arabia Saudită. Pelerinajul se desfăşoară pe parcursul a cinci zile, anul acesta fiind aşteptaţi aproximativ 2 milioane de oameni.

"Hajj" reprezintă cea mai mare reuniune a credincioşilor musulmani. Considerat unul dintre cei Cinci Stâlpi ai Islamului, potrivit Coranului, pelerinajul trebuie efectuat cel puţin o dată în viaţă de fiecare musulman în putere fizică şi financiară.

Regatul este locul de naştere al Islamului, adăpostind primele două locuri sfinte ale musulmanilor: Marea Moschee de la Mecca şi Moscheea profetului din Medina. "Hajj" este un ritual care reface traseul profetului Mohammed, din urmă cu 14 secole.

Începe cu deplasarea pelerinilor de la Mecca la Mina, o vale din apropierea oraşului sfânt, unde credincioşii musulmani petrec noaptea în rugăciuni, şi continuă cu urcarea pe muntele Arafat, situat la 12 kilometri de Mecca, unde Profetul Mohammed a rostit ultima sa predică, petrecând ziua în rugăciuni şi reculegere. Pelerinii urcă "Jabal al-Rahma" (Muntele Iertării), unde rămân până la apusul soarelui, pentru a implora iertarea divină. Punctul central al pelerinajului, acest moment de calm şi rugăciune, simbolizează "Judecata de apoi". Potrivit tradiţiei Satan s-a arătat de trei ori în aceste locuri: în faţa lui Abraham, apoi a soţiei acestuia, Hagar, şi în faţa fiului celor doi, Ismail.

Pelerinii vor reveni, la Mina, unde vor lapida trei stele reprezentându-l pe Satan (gest care simbolizează refuzul răului) şi vor participa la Sărbătoarea Sacrificiului, a mielului pe care Abraham l-a sacrificat în locul uciderii fiului său, din ordinul Domnului. Această ceremonie, cu un mare grad de risc, marchează prima zi a Sărbătorii Sacrificiului "Kurban Bayram-ul" (4 octombrie), care durează trei zile şi constă în a arunca zilnic cu câte şapte pietre în trei stâlpi înalţi de 18 metri, amplasaţi pe o distanţă de 272 de metri, situaţi în Valea Mina, în timp ce scandează "Allah Akbar" (Alah este cel mai mare).

În final pelerinii vor reveni la Mecca, unde vor înconjura de 7 ori Kaaba (Casa Domnului), o construcţie cubică situată în centrul Marii Moschei, care adăposteşte "piatra neagră" adusă, conform tradiţiei, patriarhului Abraham de către îngerul Gabriel.

Anul trecut au participat peste două milioane de oameni, dintre care peste 1,4 milioane au venit din afara regatului, fiind în scădere comparativ cu 2012, când au participat 1,75 milioane de persoane. Riadul a impus anul trecut o reducere cu 20% a numărului de pelerini din alte ţări şi cu 50% pentru cei veniţi din Arabia Saudită, invocând riscul unei epidemii de MERS-CoV şi lucrările de extindere a locurilor sfinte. În 2008, numărul musulmanilor a atins aproximativ cifra de trei milioane, veniţi din aproape 100 de ţări. La pelerinaj a participat în 2013 Abdullah Gül, care a devenit primul preşedinte turc în funcţie participant la pelerinajul la Mecca. În 2007, preşedintele iranian Mahmud Ahmadinejad a fost primul şef de stat al Republicii islamice care a participat la pelerinajul de la Mecca.

În fiecare an Arabia Saudită desfăşoară peste 100.000 de forţe de ordine şi voluntari, inclusiv pompieri, echipe medicale şi oameni de serviciu pentru a asigura securitatea acestei imense adunări, marcată frecvent de incidente cu sute de morţi (atacuri, incendii şi busculade ucigătoare). În 2006, prăbuşirea hotelului Luluat al-Kheir (Perla binelui) din Mecca s-a soldat cu 363 de morţi, în 2005, în prima zi a sărbătorii musulmane a sacrificiului, s-au înregistrat 251 de victime. În 2003, 14 pelerini, printre care şase femei, şi-au pierdut viaţa într-o busculadă. În înghesuiala şi panica din cursul pelerinajului din 2002, 35 de persoane au fost sufocate sau călcate în picioare în momentul în care un mare număr de credincioşi s-a îngrămădit în valea Mina, iar în 2001, 35 de credincioşi au murit în cursul ritualului. În 1990, 1 426 de pelerini şi-au pierdut viaţa în îmbulzeala creată într-un tunel. De-a lungul timpului, au fost ani în care pelerinajul la Mecca a fost interzis din cauza problemelor legate de siguranţa sănătăţii. Astfel, în 1947, Egiptul le-a interzis cetăţenilor săi să se ducă la locurile sfinte din cauza unei epidemii de holeră. AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.