Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Dezvoltarea viticulturii pe teritoriul României de astăzi, comerţul cu vin şi calitatea deosebită a acestuia au fost posibile datorită existenţei unor soiuri valoroase de viţă-de-vie şi a unor condiţii naturale favorabile.

Legăturile economice dintre Principatele Române, în perioada secolelor XIV-XIX, au facilitat circulaţia soiurilor autohtone de viţă-de-vie. Astfel, unele soiuri, trecând dintr-o provincie în alta, au dat rezultate superioare în noile condiţii. Alte soiuri româneşti au trecut, cu timpul, în ţările vecine. Legăturile economice cu ţările vecine, pe de altă parte, au dus la pătrunderea în spaţiul carpato-danubian a numeroase soiuri străine. Spre exemplu, în Dobrogea, au fost introduse numeroase soiuri în timpul dominaţiei otomane, printre care: Afuz Ali, Ceauş alb, Ceauş roz, Razachie albă, Razachie roşie, Sultanină etc. În Transilvania şi apoi în Banat au fost introduse soiuri aduse din Ungaria, precum: Furmint, Hárslevelű, Bakator, Ezerjo şi altele, care s-au răspândit apoi în Moldova şi Muntenia. Tot în această regiune, au apărut soiuri din fosta Iugoslavie: Slankamenka, cu sinonimul românesc Majarcă albă şi soiul Creaţă de Banat, dar şi soiuri din Bulgaria, ca de exemplu: Pamid, cunoscut sub numele de Roşioară, Dimiat, Mavrud, Gâmza etc.

Primele colecţii ampelografice din perioada prefiloxerică au fost înfiinţate la mijlocul secolului al XIX-lea, pentru a studia comparativ soiurile autohtone şi pe cele străine, în vederea recomandării în cultură a celor mai valoroase. Ele au luat fiinţă în anii 1840, la Mirăslău, şi în 1860, la Târnăveni, Alba Iulia şi Gâmbaş-Aiud.

În cea de-a doua parte a secolului al XIX-lea, cultura viţei-de-vie de pe meleagurile noastre s-a confruntat cu invazia filoxerei, o insectă parazită care distruge rădăcina şi frunzele viţei-de-vie. Filoxera provine din America de Nord, iar după ce a fost adusă în Europa, a făcut daune considerabile plantaţiilor de viţă-de-vie, deoarece soiurile europene nu aveau imunitate la acest dăunător.

A fost identificată pentru prima dată pe teritoriul locuit de români, în anul 1875, la Teleseu, judeţul Orhei, în Basarabia, apoi în 1880, la Arad, în vestul ţării şi oficial la Chiţorani, în judeţul Prahova, în podgoria Dealu Mare, în anul 1884. Filoxera s-a răspândit rapid, ducând la dispariţia sortimentelor tradiţionale de vii. Imediat după constatarea invaziei filoxerei în viile din Dealu Mare, guvernul a numit o comisie superioară filoxerică, în vederea protejării viilor sănătoase, iar la 1 aprilie 1885 s-a votat Legea pentru combaterea filoxerei. Potrivit acestei legi, s-a instituit o ''taxă filoxerică'' de 4 lei anual la hectarul de vie, iar statul s-a angajat să distribuie gratuit viţele necesare pentru refacerea plantaţiilor distruse.

La doar 3 ani după semnalarea filoxerei în Vechiul Regat, erau deja 6493 ha distruse, cea mai mare parte în podgoria Dealu Mare. Această suprafaţă s-a extins treptat şi în podgoriile Buzăului, în centrul şi sudul Moldovei, apoi şi în celelalte regiuni viticole. Ca urmare a distrugerii viilor de către filoxeră, sortimentul de soiuri din podgoriile româneşti a suferit multe transformări.

Într-o primă etapă, reconstrucţia viilor s-a realizat cu viţe altoite aduse din import, apoi cu viţe obţinute în pepinierele autohtone, înfiinţate începând cu anul 1885. Astfel, au fost aduse în România peste 150 de soiuri străine, dintre care multe nu erau adaptate la condiţiile naturale din ţara noastră. Astfel, s-a produs un amestec de soiuri care a dus la deprecierea calităţii vinurilor româneşti. Acestea şi-au pierdut poziţia pe care o ocupau pe piaţa Europei înainte de apariţia filoxerei. Treptat, s-a trecut la refacerea viticulturii prin altoirea viţelor indigene, pe portaltoi americani.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, în paralel cu înfiinţarea pepinierelor, a plantaţiilor de portaltoi, cu începerea campaniei de combatere a bolilor, a fost adusă în România o gamă largă de hibrizi direct producători; aceştia însă s-au dovedit a fi inferiori calitativ. S-au extins, însă, în dauna soiurilor nobile, din cauza uşurinţei cu care se înmulţesc şi a rezistenţei la boli.

După confruntarea cu filoxera, viticultura românească a primit o nouă lovitură, generată de declanşarea Primului Război Mondial. Ea s-a refăcut abia în perioada interbelică. Atunci s-au delimitat regiunile viticole consacrate, s-a elaborat o listă a soiurilor admise la înmulţire şi au fost derulate primele acţiuni împotriva hibrizilor direct producători.

După cel de-al Doilea Război Mondial, un rol important în dezvoltarea viticulturii autohtone a revenit staţiunilor de cercetări viticole din principalele podgorii ale ţării, precum şi unităţilor de învăţământ superior cu profil horticol. Pe de o parte, au fost introduse soiuri valoroase din sortimentul mondial, iar pe de altă parte, au fost obţinute soiuri noi de viţă roditoare. Viticultura românească se afirmă, îndeosebi, prin soiurile autohtone renumite pe piaţa mondială, cum ar fi: Fetească neagră, Fetească albă, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească etc. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, redactor arhivă foto: Mihaela Tufega, editor: Horia Plugaru)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.