Luna octombrie este a zecea lună a anului în calendarul Gregorian şi are 31 de zile, ziua are 13 de ore iar noaptea are 11 de ore.

Romanii au rebotezat lunile anului. Octombrie (lat. october) derivă de la cuvântul 'octo' care înseamnă opt, deoarece a reprezentat luna a opta în fostul calendar roman. Charlemagne a redenumit toate lunile în conformitate cu denumirile agricole din vechea limbă germană. Aceste nume au fost folosite până în secolul al XV-lea şi, cu unele modificări, până în secolul al XVIII-lea, astfel luna octombrie se numea Windumemanoth (luna culesului viei).

În tradiţia noastră populară, luna octombrie este numită: "brumărel".

Tradiţia populară spune că, dacă în luna octombrie este multă brumă sau zăpadă, frig sau ger, luna ianuarie va fi blândă şi mai caldă. Dacă va ploua mult, în decembrie vântul va urma să bată puternic, dacă tună, iarna va fi uşoară iar dacă este ceaţă multă, va fi zăpadă multă în decembrie. Dacă frunzele arborilor cad curând, anul următor va fi roditor, dacă nu, iarna va fi târzie, dar grea.

Prima ninsoare în ţara noastră în această lună a fost înregistrată la 15 octombrie 1970, iar primul strat de zăpadă s-a aşternut la 26 octombrie 1988.

Luna octombrie este luna în care ţăranii se preocupă în special de treburile gospodăriei. Se culeg poamele, se strânge porumbul, cartofii, napii, se răsădesc zmeura şi căpşunii. Este, de asemenea, luna în care se fac arăturile şi însămânţările de toamnă, se curăţă pomii şi grădina.

Această lună este marcată la creştinii ortodocşi de sărbătoarea Sf. Cuvioasa Parascheva. Se spune că, aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi până la Sf. Dumitru şi aşa va fi şi în celelalte sărbători ale anului. Se mai spune în tradiţia populară că, dacă până acum n-a plouat, iarna va veni curând. Tot în această zi se organizează târguri pentru valorificarea produsele oilor.

O altă sărbătoare importantă a lunii este Sfântul Mucenic Dimitrie Sâmedru. La 25 octombrie se sărbătoreşte 'Focul lui Sâmedru' (Ajunul Sf. Dumitru). Se fac focuri peste care sar copiii, ca să fie sănătoşi, sau tinerii, ca să se căsătorească. Dacă recolta de gutui şi nuci este bogată, iarna va fi grea. La 26 octombrie se sărbătoreşte Sâmedru, patronul păstorilor şi soroacelor (Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir). Cad frunzele arborilor şi cum este ziua aşa va fi iarna: dacă este lună plină şi senin, iarna va fi mănoasă, iar dacă bate vântul şi plouă, vor fi zăpezi mari. La 27 octombrie se sărbătoresc Poitra lui Sumedru, Câinii lui Sumedru, Filip Şchiopul (Cuv. Dimitrie cel Nou din Basarabi).

Soarele - Luna
Soarele: la începutul lunii răsare la 7 h 13 m şi apune la 18 h 57 m, iar la sfârşitul lunii răsare la 6 h 51 m şi apune la ora 17 h 07 m.

În noaptea dintre 25/26 octombrie se trece la ora de iarnă.

La 23 octombrie, se face trecerea în semnul zodiacal Scorpion.

Fazele Lunii: la 1 octombrie - Luna la Primul Pătrar 21 h 30 m; la 8 octombrie - Lună Plină 13 h 54 m (Luna începe să descrească); la 15 octombrie - Luna la Ultimul Pătrar 22 h 18 h; la 23 octombrie - Lună Nouă 21 h 54 m (Luna începe să crească).

În luna octombrie se vor produce două eclipse. Prima este o Eclipsă totală de lună care se va produce pe 8 octombrie la 03 h 20 m şi va fi vizibilă în Asia, Australia, Pacific şi America. A doua este o Eclipsă parţială de Soare care se va produce pe 23 octombrie la 08 h 11 m şi va fi vizibilă în Pacific şi America de Nord.


Se trece la ora de iarnă (-2 GMT)
Duminică, 26 octombrie, (25/26 în noaptea de sâmbătă spre duminică), în România se va reveni la ora fusului 2, respectiv la ora de iarnă, când diferenţa faţă de timpul universal (GMT) va fi de numai 2 ore. Ora 4.00 va deveni ora 3.00, în acest fel ziua de 26 octombrie fiind cea mai lungă zi din an, de 25 de ore. În noaptea de sâmbătă spre duminică vom dormi cu o oră în plus. Schimbarea nu va fi simultană în toate ţările unde are loc, din cauza diferenţei de fus orar.

Odată cu încetarea folosirii orei de vară, mai multe ţări din Europa şi Statele Unite ale Americii vor da ceasurile cu o oră înapoi. Trei ţări din UE (Marea Britanie, Irlanda şi Portugalia) vor reveni la ora GMT, în timp ce Spania, Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Franţa, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Suedia şi Olanda vor fixa ceasurile la ora GMT+1. La rândul lor, Ciprul, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia şi Lituania îşi vor fixa ceasurile la ora GMT+2.

Timpul Central European (CET) va rămâne cu 6 ore înaintea Timpului European Standard (EST). CET va fi cu o oră înaintea GMT (de la două ore decât era iniţial) şi EST va fi cu cinci ore înaintea GMT (faţă de patru ore cât era iniţial).

Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală (a Soarelui) şi reducerea folosirii luminii artificiale. Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, dar a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Au urmat ani în care introducerea orei de vară a fost propusă de mai multe ori, dar respinsă. Pentru o perioadă mai îndelungată a fost aplicată în SUA, în timpul celui de al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 - 30 septembrie 1945.

Ora de vară şi ora de iarnă au un rol important şi în calculele astrologice. Ora de vară a fost reintrodusă în anul 1979 şi recalculată în 1997. Între 1979-1996 s-a trecut la ora de vară în ultima duminică a lui martie şi la ora de iarnă în ultima duminică a lui septembrie. După 1997 se trece la ora de vară la ora 1 GMT din ultima duminică a lunii martie (după 22 martie) şi la ora de iarnă la ora 1 GMT din ultima duminică a lunii octombrie.

În România, în ora de vară diferenţa orară faţă de GMT este de 3 ore. În restul anului, diferenţa orară faţă de ora meridianului Greenwich (GMT, adică Timpul Universal) este de 2 ore.

Nu toate ţările folosesc în acest moment ora de vară, ci doar 70 de ţări din întreaga lume. Nu toate ţările au aceleaşi perioade pentru schimbarea orei de vară. AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)