La 20 septembrie 2014, se împlinesc 40 de ani de la inaugurarea drumului naţional Transfăgărăşan (construit în 1974), care leagă regiunea istorică a Transilvaniei de Muntenia.

Drumul a fost construit să treacă peste Munţii Făgăraş, cel mai înalt lanţ muntos din România (2 544 m Vârful Moldoveanu), care face parte din Carpaţii Meridionali. Şoseaua urcă până la o altitudine de 2 042 m în căldarea glaciară Bâlea, fiind al doilea drum din România, ca înălţime, după Transalpina, care străbate Munţii Parâng din Carpaţii Meridionali şi ajunge până la 2145 m în pasul Urdele.

Transfăgărăşanul are două benzi care se întind pe o lungime de aproximativ 92 de kilometri, iar din cauza celor peste 800 de serpentine şi a drumului în rampă, viteza medie cu care pot rula maşinile este de cel mult 40 de km la oră.

Drumul începe din comuna Arefu, în judeţul Argeş, la kilometrul 61 al DN7C şi se termină în comuna Cârţişoara (Sibiu), la intersecţia cu DN1. Pe întregul traseu sunt construite 27 de poduri şi viaducte, dar şi cel mai lung tunel din România (887 m), care străbate Muntele Paltinu, Tunelul Bâlea. Aerisirea tunelului se face natural datorită curenţilor de aer extrem de puternici. Banda de circulaţie prin tunelul neiluminat are doar 6 metri lăţime şi un trotuar de un metru lungime.

Şoseaua este închisă traficului de la sfârşitul lunii octombrie până în luna iunie din cauza zăpezii care acoperă drumul.

La realizarea celor aproape 92 de kilometri de şosea, în perioada anilor 1970-1974, cât a durat construcţia Transfăgărăşanului, s-au dislocat circa 3 milioane de tone de rocă, s-au făcut 830 de lucrări transversale şi 290 000 de metri cubi de zidărie, iar pentru construcţia tunelului Capra-Bâlea au fost escavaţi peste 41 000 metri cubi de rocă.

De asemenea, s-au folosit 20 de tone de dinamită, 3573 tone de ciment, 89 tone de oţel beton, 24 000 de ancore, 129 tone de plase sudate, 14 200 metri pătraţi de cofraje, 1750 metri liniari de tuburi de beton, 4100 de metri liniari de ţeavă, 50 tone de confecţii metalice, 6900 metri cubi de nisip, 6000 metri cubi de pietriş, 3000 tone de cribluri şi 740 de lămpi de iluminat.

În prezent, nu există documente care să ateste numărul pierderilor de vieţi omeneşti din timpul lucrărilor la acest drum, supravieţuitorii vorbind despre sute de oameni. Se spune că la construirea tunelului, minerii care se ocupau de montarea explozibilului se ţineau unii de alţii, câte 20-30, ca să nu fie luaţi de vijelie şi aruncaţi în prăpastie.

Cele mai importante puncte de atracţie turistică din zonă sunt: Lacul şi Barajul Vidraru, care este unul dintre cele mai mari din Europa, Cetatea Poienari (construită pe vremea lui Vlad Ţepeş), Lacul glaciar Bâlea şi Cascada Bâlea.
AGERPRES(Documentare-Irina Andreea Cristea, redactor Arhivă-Mihaela Tufega; editor: Horia Plugaru)