COD GALBEN: 24-08-2019 ora 18 Intre 18:55 si 20:00 se va semnala frecvente descărcări electrice, averse care pot cumula 25 l/mp, intensificări ale vântului, posibil grindină de dimensiuni mici in Județul Timiş; COD GALBEN: 24-08-2019 ora 18 Intre 18:35 si 19:30 se va semnala descărcări electrice, grindină de mici dimensiuni,intensificări ale vântului, in Județul Suceava;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

După cele două războaie daco-romane din anii 101-102 şi 105-106, împăratul Traian a reuşit să cucerească Dacia, transformând-o în provincie romană. Dacia era, în perioada aceea, un mare regat, cu o bază perfect omogenă, cu tradiţii istorice, cu o structură socială şi economică bine definită şi cu o cultură avansată. Împăratul Traian a luat ca trofeu, de la regele Decebal, care s-a sinucis înainte de a fi capturat, o cupă aurită din corn de zimbru, ceea ce atestă faptul că la daci, vinul era consumat în mod curent.

În epoca romană, sunt tot mai numeroase elementele decorative, precum sarcofage sau stele funerare, şi o serie de inscripţii care amintesc de viţa-de-vie şi de vin. În anul 112, sub împăratul Traian, a fost bătută medalia Dacia Felix, pe care este înfăţişată noua provincie romană ca o femeie, aşezată pe o stâncă, cu doi copii pe genunchi, dintre care unul prezintă un spic de grâu, iar altul un strugure, simbolul principalelor bogăţii ale provinciei. Aceste reprezentări apar şi pe o emisiune monetară din timpul împăratului Decius (249-251). De asemenea, pe metopele Columnei lui Traian, ridicată la Roma în anul 113, se pot vedea care pline de bijuterii, precum şi cupe şi vase din aur şi argint, amfore tipice şi alte vase pentru vin, asemănătoare cu cele descoperite prin săpături arheologice, cosoare de vier şi butoaie de lemn de formă prelungită şi întărite cu cercuri de lemn.

În perioada stăpânirii romane (106-271), viticultura daco-romanilor a ajuns la apogeul dezvoltării sale. Majoritatea coloniştilor romani care s-au stabilit în Dacia proveneau din zona mediteraneană, zonă recunoscută la vremea aceea pentru viticultura sa dezvoltată. Prin urmare, au adus cu ei atât cunoştinţele lor avansate în domeniul viticulturii şi vinificaţiei, cât şi unele dintre cele mai renumite soiuri mediteraneene. Spre exemplu, numele soiului Gordin, care a fost cultivat îndeosebi în podgoria Dealu Mare, pare a proveni de la numele generalului Gordinus, comandantul unei legiuni romane care a luptat pentru cucerirea Daciei. Din epoca romană s-au păstrat numeroase reprezentări ale zeităţilor romane protectoare ale viţei-de-vie, cum ar fi Bacchus, Liber şi Libera, sau altarele dedicate acestora.

După plecarea trupelor romane de pe teritoriul Daciei, în anul 271, pământurile de la nordul Dunării au fost traversate de populaţiile migratoare, în drumul lor de la răsăritul spre vestul continentului. Populaţia locală s-a retras în depresiunile intramontane, coborând în regiunile de câmpie doar în perioadele de relativă linişte. A continuat, însă, să cultive viţa-de-vie, atât pentru consumul de struguri, must şi vin, dar şi pentru proprietăţile curative ale acestuia, folosit în cadrul medicinei empirice.

Spre sfârşitul secolului al III-lea - începutul secolului al IV-lea, s-a generalizat procesul de creştinare a locuitorilor, iar vinul a început să fie folosit în ritualurile religioase.

Începând cu secolul al IV-lea, viticultura apare tot mai frecvent în documentele istorice ale timpului. Cronicarii Priscus (410-473) şi Rogerius (sec. al XIII-lea) menţionează pagubele produse viilor de către tătari şi cumani. Spre deosebire de aceştia, hunii şi avarii îi obligau pe localnici să îngrijească plantaţiile. Pe de altă parte, populaţiile migratoare sosite, în Europa, în timpul primului mileniu al erei noastre, care nu cunoscuseră încă viţa-de-vie, strugurii sau vinul, au fost impresionaţi de calităţile vinului şi au deprins tehnica viticolă şi arta vinificaţiei. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Irina Andreea Cristea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.