Ziua mondială pentru prevenirea suicidului (World Suicide Prevention Day) este marcată la 10 septembrie, de către Asociaţia Internaţională pentru Prevenirea Sinuciderii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi alţi parteneri, susţinând financiar acţiuni pentru prevenirea comportamentului suicidar, furnizarea de tratamente adecvate şi monitorizarea persoanelor care au încercat să se sinucidă.
Conform statisticilor OMS, o estimare la nivelul anului 2012 arată că, la nivel planetar, aproape 800.000 de oameni mor din această cauză în fiecare an, ceea ce echivalează cu o sinucidere la fiecare 40 de secunde. În timp ce o persoană reuşeşte finalizarea acestui proces, alte 20 încearcă. Rata sinuciderilor a crescut în ultimii 50 de ani cu 60% în majoritatea ţărilor.
În 2014, tema Zilei mondiale pentru prevenirea suicidului este dată de mesajul "O lume unită pentru prevenirea suicidului", reflectând importanţa conexiunilor la mai multe niveluri pentru combaterea acestui fenomen.
Instituţiile specializate susţin că factorii de decizie trebuie să asigure formarea de persoane specializate în domeniu şi strategii naţionale de prevenire. Medicii consideră că familia are un rol important în prevenirea unui act suicidar. Indiferenţa familiei îi izolează pe subiecţii fragili, care nu au curajul să ceară ajutor în exterior. Dacă membrii acesteia vor şti să recunoască primele semne, vor putea interveni la timp pentru a-i ajuta. Implicarea în activităţi socio-relaţionale reduce posibilitatea unei sinucideri, iar sportul este considerat una dintre soluţii.
Sinuciderea are la bază un complex de factori psihologici, sociali, biologici, culturali şi de mediu. Dacă pentru Europa şi America de Nord, tulburările mentale (în special depresia şi consumul de alcool) reprezintă un factor major de risc pentru suicid, în ţările din Asia impulsivitatea joacă un rol important.
Experţii consideră că cea mai mare legătură a ratei de suicid este legată de aplicarea unui tratament corespunzător depresiei, aceasta fiind în fapt o boală care trebuie nu doar identificată ci şi tratată la timp. Concomitent, pentru a preveni acest fenomen sunt absolut necesare măsurile medico-sanitare, care se iau pentru prevenirea şi combaterea anumitor anomalii sociale, precum: narcomania, prostituţia, toxicomania, alcoolismul. Prevenirea suicidului şi a tentativelor suicidare necesită o atenţie sporită şi unirea eforturilor comunităţii medicale şi a întregii societăţi.
Specialiştii susţin că simpla intenţie de sinucidere exprimată de către o persoană reprezintă risc crescut de sinucidere, indiferent de tonul pe care face comunicarea sau de presupusa neseriozitate a ei. Factorii de risc pentru suicid sunt: depresia, vârsta înaintată, dependenţa de substanţe, tulburări psihotice, lipsa de suport social, izolarea socială etc.
La nivel global, se urmăreşte conştientizarea faptului că actul de sinucidere este una din cauzele majore de deces prematur şi face mai multe victime decât un război sau calamităţile naturale. Suicidul a devenit o problemă de sănătate publică în secolul al XXI-lea, sinuciderea fiind a cincea cauză de mortalitate în lume pentru cei cu vârste cuprinse între 30-49 de ani şi a doua cauză de mortalitate printre cei cu vârsta cuprinsă între 15-29 de ani, la nivelul anului 2012. 30-40% dintre tinerii cu vârste între 9-18 ani au la activ o tentativă de suicid. Având în vedere aceste aspecte, reducerea ratei suicidului a devenit un obiectiv important pe plan mondial.
Importanţa marcării acestei zilei în 2014 este dată şi de lansarea de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii a Raportului mondial privind actul de suicid, realizat ca urmare a adoptării Planului global de acţiune privind sănătatea mentală 2013-2020 de către OMS, care obligă toate cele 194 de state membre să reducă ratele de suicid cu 10% până în 2020. AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Andreea Onogea)