Modifică dimensiunea fontului:
Monumentul Eroilor Aerului, dedicat memoriei aviatorilor români militari şi civili, este situat în centrul Pieţei Aviatorilor şi a fost realizat între anii 1928-1935.
Pentru construirea Monumentului a fost format în 1923 un comitet din care au făcut parte: prof. dr. Ion Cantacuzino, generalul Vasile Rudeanu, colonel medic aviator Victor Atanasiu, aviator Cornel Olănescu, aviator Mihai Oromolu. Din 1924 acesta a fost condus de principele Carol, moştenitorul tronului şi inspector general al Aeronauticii.
De la început s-a dorit ca acest monument să fie o operă naţională, care să reprezinte "Sacrificiul Aviatorilor şi Victoria Aviaţiei". Iniţial, s-a cerut sculptorilor Ion Jalea, Alexandru Severin, Cornel Medrea şi Ion C. Dimitriu-Bârlad să prezinte, contra cost, câte un proiect.
Considerând însă că proiectele nu reprezentau tema propusă, comitetul a lansat un concurs public cu premii totale în valoare de 40.000 de lei pentru construirea monumentului şi a invitat mulţi artişti, pictori, sculptori să participe. La concurs au fost prezentate machetele realizate de 14 sculptori. Machetele au fost expuse la Ateneul Român, la 2 iulie 1925, pentru a permite publicului să voteze în mod secret proiectul câştigător. Trei lucrări au fost premiate (Spiridon Georgescu, Lidia Kotzebue şi Ion Schmidt-Faur) însă, şi de această dată, comitetul nu a considerat nici una dintre lucrări demnă de execuţie.
Atunci s-a făcut apel, prin ataşaţii militari, la sculptorii străini pentru un concurs internaţional. Nu s-a primit însă un răspuns satisfăcător.
În final a fost ales proiectul modificat al Lidiei Kotzebue. După mai multe serii de modificări, comitetul a acceptat macheta proiectului la 21 februarie 1927.
La 27 octombrie 1927 comitetul a aprobat definitiv lucrarea.
În mai 1930, lucrarea era aptă pentru a fi turnată în bronz. Membrii comitetului i-au transmis în scris autoarei că proiectul Monumentul Eroilor Aviatori este preluat de V. Răşcanu, angajat de comitet pentru a-l turna. Din bronzul necesar, circa 12 tone era oferit de Ministerul de Război, sub semnătura generalului Nicolae Condeescu, alte trei tone fiind cumpărate.
Concomitent cu începerea lucrului la turnare, comitetul a făcut presiuni asupra Primăriei Capitalei pentru găsirea unui loc adecvat, de preferat pe Şoseaua Jianu, din vecinătatea Parcului Filipescu, pe cale de a deveni un cartier somptuos, ale cărui străzi purtau numele unor aviatori căzuţi la datorie.
La finele lunii iunie 1930, după urcarea pe tron a lui Carol al II-lea, primarul Dimitrie I. Dobrescu a reuşit, după lupte grele cu consilierii municipali, să obţină locul cerut de iniţiatorii proiectului: Piaţa Gheorghe Buzdugan.
În 1931, comitetul a încheiat un contract cu E. Tomat pentru fundaţie şi pietrărie. Un alt contract a fost încheiat cu ipsosarul Stănciulescu. Acesta trebuia să creeze mulajele pentru paginile de bronz cu numele eroilor aviatori ce vor fi ataşate pe trei dintre cele patru laturi ale soclului.
Potrivit contractului, Lidia Kotzebue avea obligaţia să supravegheze zilnic şi personal lucrul la turnătorie şi la înălţarea soclului. A fost pe şantierul monumentului din primele momente. Cea mai mică eroare ar fi întârziat lucrul, dacă nu l-ar fi compromis. După o minuţioasă verificare a calculelor efectuată - la cererea comitetului - de arhitectul Petre Antonescu, lucrul la monument a început cu atenţia cuvenită.
Pentru fundaţie s-au săpat 2,5 metri. În ea au fost turnaţi 27 de stâlpi de beton armat de diferite înălţimi şi dimensiuni. Dintre ei, 4, cei mai înalţi, urcau până în vârful obeliscului, la aproximativ 17 m de sol, având la mijloc o bară de fier, lată de 50 cm, care urma să intre cu un metru în figura înaripată. Soclul - cu trei etaje, primele două fiind circulare, - şi obeliscul, construite din beton armat de firma Tomat & Comp., au fost placate cu piatră de Banpatak din Munţii Apuseni.
În jurul obeliscului urcă treptat, în formă de spirală, patru figuri de bronz care simbolizează "Sacrificiul Eroilor Aerului". În vârf a fost aşezată figura înaripată care semnifică "Victoria Aviaţiei". Acest bronz, cu o suprafaţă proiectată de 9 mp, are o înălţime de 5 m şi cântăreşte 5 tone. Sub directa supraveghere a artistei, toate piesele de bronz, inclusiv plăcile cu numele aviatorilor decedaţi, au fost fixate pe soclu şi pe obelisc de către specialiştii turnătoriei V.V. Răşcanu.
Întreg ansamblul a fost finalizat în iunie 1935, la o săptămână de la închiderea primei ediţii a Lunii Bucureştilor. O pânză albă, de care atârna un cordon tricolor, a acoperit monumentul în aşteptarea inaugurării, programată de ziua Sfântului Ilie, patronul Aviaţiei Române.
Dezvelirea monumentului a avut loc la 20 iulie 1935 cu participarea regelui Carol al II-lea, a numeroşi membri din conducerea statului, miniştri şi reprezentaţi ai autorităţii aeronautice, ataşaţi militari. Evenimentul a fost încheiat cu o paradă militară la care au participat gărzi de onoare şi aviatori.
Monumentul Eroilor Aerului a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din Bucureşti din 2004, având codul de clasificare LMI B-III-m-A-19953. AGERPRES/(Documentare-Mariana Zbora-Ciurel; redactor foto: Vlad Ruşeanu, editor: Marina Bădulescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.