Situat pe Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 36-46 din Capitală, Palatul Facultăţii de Drept, clădire monument istoric, a fost construit în perioada 1934-1936.
Palatul Facultăţii de Drept este printre cele mai frumoase edificii culturale ale Capitalei, şi a făcut parte din ansamblul ''Cetăţii Universitare'' prevăzută în planul de sistematizare din perioada interbelică. Din cadrul acestui proiect s-a mai realizat şi Casa de Cultură a Studenţilor "Universul" din Calea Plevnei.
Facultatea de Drept, ca instituţie, exista deja, ea apărând la mijlocul secolului al XIX-lea, fiind una dintre facultăţile din cadrul Universităţii din Bucureşti, fondată de Alexandru Ioan Cuza. Imediat după Primul Război Mondial, numărul studenţilor Facultăţii de Drept a crescut de la câteva zeci, la sute, fapt ce a dus la nevoia unui nou sediu propriu.
Între anii 1934-1936, cu fondurile colectate la iniţiativa decanului Nicolae Basilescu şi cu subvenţii din partea regelui Carol al II-lea şi a ministerului de resort, s-a construit Palatul Facultăţii de Drept, după proiectele marelui arhitect Petre Antonescu.
Clădirea a fost ridicată în mijlocul fostului teren de sport ''Romcomit'', devenit un parc cu o vegetaţie bogată, cu faţada principală spre fostul bd. Gh. Gheorghiu-Dej.
Planul cu o compoziţie clară, simetrică este dominat de marea sală circulară cu un diametru de 28 m şi o înălţime de 17 m.
Aripa dinspre bulevard se întoarce în unghi drept şi formează un careu cu o curte de onoare, în centrul căruia intrarea precedată de o scară monumentală alcătuieşte elementul central, indicând şi axa de compoziţie a edificiului.
Întregul corp este decroşat şi decorat cu pilaştri pe toată înălţimea lui. Statuile plasate în cadrul celor cinci travee, deasupra intrărilor, sunt realizate de sculptorii Ion Jalea şi Costin Georgescu, înfăţişând pe Licurg, Solon, Cicerone, Papinian şi Justinian.
Construcţia Palatului Facultăţii de Drept a fost finalizată în 1936.
Basoreliefurile de pe pavilioanele de colţ, opere ale sculptorului Mac Constantinescu, reprezintă în stânga ''Dezrobirea unui sclav în faţa magistraţilor în Forul roman'', iar în dreapta ''Justinian înconjurat de magistraţi prezintă codexul său poporului''.
Construcţia a fost executată din zidărie de cărămidă şi beton armat. Piatra a fost folosită numai la elementele de construcţie ce îndeplinesc şi un rol decorativ.
Palatul Facultăţii de Drept se înscrie în lucrările reuşite din perioada cuprinsă între cele două războaie mondiale, în care autorul a folosit tradiţia arhitecturii clasice.
Deasupra scenei din Aula Magna a Palatului Facultaţii de Drept stă scris: ''Acest locaş închinat culturii juridice şi statornicirii spiritului de dreptate s-a clădit între anii 1934-1936 prin sârguinţa profesorilor şi prin contribuţia şi jertfele tineretului studios al Facultăţii de Drept''.
Astăzi, Palatul găzduieşte Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, Rectoratul Universităţii din Bucureşti precum şi Colegiul Juridic Franco-Român de Studii Europene.
Facultatea de Drept este una dintre cele mai vechi facultăţi ale Universităţii din Bucureşti, având o bogată tradiţie în cadrul învăţământului juridic românesc. Ia fiinţă la 17 octombrie 1850, iar în 25 noiembrie 1859, prin decret princiar, Facultatea de Drept devine instituţie independentă. La 4/16 iulie 1864, prin Decretul nr. 765, domnitorul Alexandru Ioan Cuza aprobă înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin reunirea celor trei facultăţi existente: Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere şi Filosofie.
La 1 octombrie 2013, aripa "Vasile Pârvan", consolidată şi modernizată în perioada 2011-2013, a Palatului Facultăţii de Drept, este redată circuitului educaţional. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; redactor foto: Mihaela Tufega; editor: Horia Plugaru)