CURS BNR

EUR
4.6346Up
USD
3.9285Up
GBP
5.2711Up
CHF
3.9729Up
MDL
0.2275Down
BGN
2.3697Up
Sursa: Banca Naţională a României
Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia sau, simplu, Palatul Mogoşoaia, situat în apropiere de Bucureşti, pe malul lacului Mogoşoaia, este un complex construit în stil arhitectural brâncovenesc, ce include clădirea principală, o curte vastă, cuhnia (bucătărie), cavoul familiei Bibescu, precum şi biserica "Sfântul Gheorghe" aflată în apropiere.
Palatul Mogoşoaia este ctitoria domnului Ţării Româneşti Constantin Brâncoveanu (1688-1714) şi a fost unul dintre locurile cele mai dragi acestuia. Nu se cunoaşte data începerii construcţiei Palatului din Mogoşoaia, ci doar data terminării ei - anul 1702, conform pisaniei existente în foişorul de pe latura de răsărit a palatului. Istoricii cred că denumirea Palatului este dată de numele văduvei boierului Mogoş, proprietara pământului pe care imobilul a fost ridicat.
Palatul este structurat pe trei nivele: subsol (pivniţă), parter şi etaj. Parterul palatului cuprindea opt încăperi destinate slujitorilor voievodului. Etajul era ocupat în întregime de familia Brâncoveanu, fiind format din apartamentul Domnului (cuprinzând două încăperi şi marea sală a spătăriei, loc de desfăşurare a ceremoniilor şi a Divanului domnesc), apartamentul soţiei acestuia, Maria Brâncoveanu, şi un alt apartament mai mic. La etaj se află şi splendida loggie de pe faţada dinspre lac, inspirată după modelele veneţiene. Loggia de la Mogoşoaia, cu cele şase coloane din piatră care sprijină cinci arcade în acoladă, este încadrată de două foişoare (adăugate la renovarea din 1860-1880), care se remarcă prin coloanele lor cu bogate capiteluri sculptate în piatră. Faţada de răsărit a palatului are şi ea un element particular, anume foişorul, sprijinit pe opt coloane de piatră şi cu o balustradă bogat decorată, la care se accede din exterior printr-o scară monumentală. Curtea vastă era destinată petrecerilor fastuoase.
La Palatul de la Mogoşoaia au fost executate în timpul lui Brâncoveanu şi numeroase picturi. Spre exemplu, bolta foişorului de pe latura de răsărit a palatului a fost acoperită cu pictură murală cu motive geometrice şi vegetale, din care se mai păstrează câteva fragmente. De asemenea, în anul 1703 Constantin Brâncoveanu a poruncit să se picteze pe bolţile salonului scene din călătoria lui la Constantinopol.
Palatul a aparţinut lui Constantin Brâncoveanu şi descendenţilor săi timp de 120 de ani. După execuţia lui Brâncoveanu, în 1714, palatul a fost transformat în han. Ştefan Cantacuzino a răscumpărat apoi proprietatea de la Mogoşoaia, care a revenit ulterior marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului, ai cărui urmaşi au stăpânit complexul de clădiri până la începutul secolului al XIX-lea. Ultimul proprietar în linie directă din familia Brâncoveanu care a stăpânit Palatul de la Mogoşoaia a fost Grigore Brâncoveanu (1767- 1832).
Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia a fost devastat în mai multe rânduri, precum în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774 şi în vremea Revoluţiei din 1821, dar a rezistat de-a lungul vremurilor, având ziduri puternice.
Din 1832, palatul a trecut în proprietatea familiei Bibescu, prin căsătoria lui Zoe Mavrocordat (fiica adoptivă a lui Grigore Brâncoveanu) cu domnitorul Gheorghe Bibescu. Palatul va rămâne în proprietatea familiei Bibescu până în 1947, timp în care imobilul a fost supus mai multor lucrări de renovare, iniţiate de Nicolae Bibescu şi continuate de Martha Bibescu.
Martha Bibescu a început în 1912 lucrările de restaurare a palatului, apelând la o echipă de meşteri italieni, condusă de arhitectul veneţian Domenico Rupolo. De la Veneţia au fost aduse şi materialele necesare decorării interioarelor palatului. Lucrările de restaurare au fost întrerupte în timpul Primului Război Mondial, iar în noiembrie 1916 palatul a fost bombardat de aviaţia germană.
În 1920, Martha Bibescu a reluat lucrările de restaurare, sub conducerea aceluiaşi arhitect veneţian Rupolo, apoi sub conducerea arhitectului George M. Cantacuzino. Lucrările de amenajare a interioarelor au continuat şi între 1930-1935, sub conducerea lui George M. Cantacuzino. Martha Bibescu a strâns în încăperile palatului obiecte de artă dintre cele mai valoroase legate de familiile Brâncoveanu, Bibescu, Mavrocordat.
Domeniul de la Mogoşoaia a fost naţionalizat de comunişti în anul 1949. AGERPRES/ (Documentare - Ruxandra Bratu; editor - Horia Plugaru)
Sursa: Administrația Națională de Meteorologie
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.