Municipiul Aiud este situat în judeţul Alba, în zona Dealurilor Aiudului, la 260 m altitudine, pe malul drept al Mureşului, la contactul Câmpiei Transilvaniei (la NE) cu Podişul Târnavelor (la SE) şi cu Munţii Apuseni (la V). Se află la 70 km de Cluj-Napoca şi la 35 km de Alba Iulia.
Descoperirile arheologice atestă existenţa unei aşezări omeneşti pe actualul amplasament al municipiului încă din Neolitic. Au fost descoperite aici elemente aparţinând Epocii bronzului (Cultura Coţofeni, 2500-1800 î.Hr.; Cultura Wietenberg, secolele XVI-XIII î.Hr.; Cultura Nouă, secolele XIV-XII î.Hr.) şi Epocii fierului (Culturile Hallstatt, 1200-450/300 î. Hr. şi La Tene, secolele V-I î.Hr.). În perioada romană, a existat aici o aşezare civilă romană, cunoscută sub numele Brucla (secolele II-III), menţionată pe harta lui Castorius, printre cele 45 de localităţi de pe teritoriul Daciei. În timpul romanilor, localitatea a beneficiat de statutul de ''Pagus'' (circumscripţie teritorială urbană).
Prima menţiune documentară a oraşului datează, însă, din 7 noiembrie 1293. Aiudul a fost edificat ca aşezare urbană de către saşi, localizaţi în Transilvania, în jurul anilor 1200-1300.
Conform istoricului municipiului, în secolul al XIV-lea, Aiudul a fost numit oraş-târg, iar în 1716 a devenit capitala Comitatului Alba de Jos până în 1929, de atunci rămânând oraş în judeţul Alba. Din 1952 până în 1968, a fost reşedinţa raionului Aiud, regiunea Cluj.
A fost declarat municipiu la 24 noiembrie 1994. În prezent, are în subordine administrativă localităţile Aiudul de Sus, Măgina, Gâmbaş, Păgida, Ciumbrud, Sâncrai, Gârbova de Jos, Gârboviţa, Gârbova de Sus. Municipiul Aiud număra, la Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011, 22.876 de locuitori.
Etimologia denumirii ''Aiud'' nu este cunoscută cu exactitate. Una dintre ipoteze ar fi, însă, că aceasta provine, prin anagramare, de la numele lui Iuda Tadeul, în cinstea căruia s-a ridicat biserica "Villa Iudae Thadae" în 1839. În 1839 oraşul se numea Ajudu, în 1850 - Ajud, iar din 1854 este Aiud.
Printre principalele puncte de interes din municipiu se numără: Biserica Ortodoxă ''Sfinţii Trei Ierarhi Vasile, Grigorie şi Ioan'', Biserica Ortodoxă cu hramul ''Naşterea Maicii Domnului'' (secolul XIV, sat Gârboviţa), Biserica Romano-Catolică, Biserica Greco-Catolică, Biserica Reformată, Biserica Evanghelică, Mânăstirea de la Măgina (secolul XVII), Mânăstirea de la Cicău, Monumentul Studenţilor, Monumentul "Calvarul Aiudului", Monumentul de la Miraslău, Castelul de la Sâncrai, Castelul de la Gâmbaş, Muzeul de Istorie, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Cetatea de plan poligonal (secolele XIII-XVI), cu 8 turnuri de apărare, în interiorul căreia s-a zidit, la sfârşitul secolului al XV-lea, o biserică în stil gotic, actuala biserică reformată calvină.
Data de 30 ianuarie a fost declarată, prin hotărâre a Consiliului Local, ziua patronilor spirituali ai Aiudului - Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, prăznuiţi în fiecare an la această dată. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea; editor: Irina Andreea Cristea)