Gheorghe Buzatu, unul dintre cei mai apreciaţi istorici români contemporani, ar fi împlinit la 6 iunie 2014, 75 de ani.
Istoricul s-a născut în 1939 în comuna vrânceană Sihlea. A urmat Facultatea de Filologie-Istorie, Secţia istorie în cadrul Universităţii ''Alexandru Ioan Cuza'' din Iaşi (1956-1961) şi a devenit doctor în istorie, specialitatea istorie contemporană, la aceeaşi facultate, cu teza ''România şi trusturile petroliere internaţionale până la 1929'' (1971).
A fost cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Arheologie ''A. D. Xenopol'' al Filialei Iaşi a Academiei Române (1961-1992); cercetător ştiinţific principal I la Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană al Filialei din Iaşi a Academiei Române (1992-1997); secretar ştiinţific al Institutului ''A. D. Xenopol'' din Iaşi (1975-1990); cercetător ştiinţific principal I (din 1992) la Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană, al cărui fondator, director şi colaborator în stagiu a fost şi a rămas. Fondator şi redactor-şef al revistei academice Europa XXI (din 1992).
De asemenea, a desfăşurat o bogată activitate în cadrul Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, mărturie fiind studiile publicate în revista ''Annals'' a secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie, precum şi participările sale pline de substanţă la simpozioanele şi congresele ştiinţifice ale Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.
Între 1997-2008 a fost profesor universitar de Istorie contemporană şi Relaţii Internaţionale la Universitatea din Craiova şi profesor consultant la Universitatea ''Ovidius'' din Constanţa (din 2007), având meritul de a fi format şi îndrumat o nouă generaţie de istorici. Conducător ştiinţific al unui număr de 45 teze de doctorat (în majoritate tipărite), i-a încurajat întotdeauna pe tinerii aflaţi la începutul carierei să studieze documentele epocii, să le interpreteze şi să formuleze propriile puncte de vedere.
Membru în Colegiul de redacţie al revistelor, ''Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie ''A. D. Xenopol'' din Iaşi'', ''Moldova'', ''Dosarele Istoriei'', ''Historia'', ''Document'', ''Analele Totalitarismului'', ''Saeculum'', ''Valachian Journal'', ''Analele Universităţii din Craiova'', seria ''Istorie''.
''Gheorghe Buzatu a fost unul dintre cei mai importanţi istorici români, ale cărui contribuţii ştiinţifice au vizat o arie problematică foarte largă. (...) a adus o contribuţie majoră la promovarea istoriei autentice, întemeiată pe documente de arhivă şi susţinerea cu curaj a unor noi interpretări, chiar dacă acestea nu se înscriau pe linia unor 'directive politice' mai vechi sau mai noi'', declara, într-un articol, prof. univ. dr. Vasile Cândea, preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.
În legislatura 2000-2004, a fost ales senator de Iaşi pe listele Partidului România Mare. A fost vicepreşedinte al Senatului României (2000-2004) şi a făcut parte din Comisia pentru politică externă a Senatului, precum şi din Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (decembrie 2002 - decembrie 2004).
A desfăşurat o bogată activitate ştiinţifică: 55 cărţi publicate sub nume propriu; 72 volume coordonate sau în colaborare; autor a peste 500 de studii şi micromonografii, articole, eseuri, prefeţe, note ş.a.
El a coordonat timp de mai mulţi ani prestigioasa colecţie ''Românii în istoria universală'', ce a ajuns la peste 140 de volume. A colaborat la realizarea volumelor VIII şi IX din Tratatul de Istorie a României (2003, 2008).
Publicaţii: ''Războiul Marilor spioni'' (vol. I-II, Ed. Junimea, Iaşi, 1985-1990); ''Din istoria secretă a celui de-al doilea război mondial'' (vol. I-II, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1988-1995); ''România şi războiul mondial din 1939-1945'' (Ed. Majahonda, Bucureşti, 1995); ''Radiografia dreptei româneşti. 1927-1941'' (Ed. FFPress, 1996); ''O istorie a petrolului românesc'' (Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1998); ''Istoria Românilor în secolul XX. 1918-1948'' (Ed. Paideia, Bucureşti, 1999; ''România şi Marile Puteri (1939-1947)'' (Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2003); ''Eminescu: Sens, timp şi devenire istorică'' (vol. I-II, Ed. Universităţii, Iaşi, 1988-1990); ''Mareşalul Antonescu în faţa istoriei'' (vol. I-II, Ed. B.A.I., Iaşi, 1990); ''România şi Primul Război Mondial'' (Ed. Empro, Focşani, 1998); ''Discursuri şi dezbateri parlamentare. 1864-2004'' (Ed. Mica Valahie, Bucureşti, 2004); ''Arhive secrete, secretele arhivelor (vol I-II, Ed. Mica Valahie, Bucureşti, 2005); ''Istoria Senatului României'' (Ed. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2004); ''A History of Romanian Oil'' (vol. I-II, Ed. Mica Valahie, Bucureşti, 2004-2006); ''Antonescu, Hitler, Stalin'' (vol. I, Ed. Mileniul III, Ploieşti, 2005; vol. II, Piteşti, 2007; vol. III, Ed. Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2008); ''Europa în balanţa forţelor. 1919-1939'' (Ed. Mica Valahie, Bucureşti, 2007); ''România sub Imperiul Haosului. 1939-1945'' (Ed. RAO, Bucureşti, 2007); ''Pace şi război. Jurnalul Mareşalului I. Antonescu, I, 1940-1941'' (Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2008), ''Nicolae Ceauşescu - biografii paralele, stenograme, agende, cuvântări secrete, dosare inedite, procesul şi execuţia'' (Colecţia Opera Omnia, Iaşi, 2011).
''Lucrările sale se întemeiază pe documente de arhivă din S.U.A., Federaţia Rusă, Marea Britanie şi evident, din România, pe care le-a studiat cu osârdie de-a lungul a cinci decenii de activitate ştiinţifică. (...). A prezenta istoria adevărată - cu plusurile şi minusurile ei - a fost crezul pe care l-a slujit cu credinţa Gheorghe Buzatu. Pentru adevăraţii istorici, care nu se ruşinează de faptul că sunt români, opera şi viaţa lui Gheorghe Buzatu rămân un preţios reper ştiinţific şi moral'' aprecia, într-un articol, prof. univ. dr. Ioan Scurtu.
I-a fost decernat Premiul Academiei Române pentru vol. ''România şi trusturile petroliere internaţionale până la 1929'' (Iaşi, 1981); premiul Academiei Române pentru vol. ''Aspecte ale luptei pentru unitate naţională. Iaşi 1600-1859-1918'' (Iaşi, coordonare şi colaborare, 1983); Premiul de excelenţă al UNESCO (1997).
Senatul Universităţii ''Ovidius'' din Constanţa, i-a decernat, în iunie 2007, titlul de Doctor Honoris Causa, iar Adunarea Generală a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România l-a ales, în decembrie 2008, pe Gheorghe Buzatu ca membru corespondent.
Istoricul şi-a lansat, în martie 2010, colecţia Opera Omnia, o colecţie paralelă publicată de editura Tipo Moldova, cele 13 volume pe care le conţine făcând parte din colecţia ''Românii în istoria universală''.
Vicepreşedinte al Comitetului român pentru istoria celui de-Al Doilea Război Mondial (Bucureşti, din 1995). Membru al Comisiei internaţionale pentru studiul istoriei relaţiilor internaţionale (Italia), al Comisiei pentru istoria celui de al Doilea Război Mondial, al Comitetului ştiinţific de organizare a Colocviilor de istorie anglo-române (1979 şi 1983) şi a celui de-Al X-lea Congres Mondial de Istorie, Bucureşti (1980), al Clubului Istoricilor ''N. Iorga'', al Comisiei Române de Istorie Militară, al Asociaţiei Americane de Istorie (1996-1990). Din 2005, Research Fellow al American Biographical Institute.
Istoricul Gheorghe Buzatu a murit la 20 mai 2013.
Câteva zile mai târziu, Biblioteca Judeţeană ''Alexandru şi Aristia Aman'' din Craiova îi aducea un omagiu reputatului profesor şi istoric, prieten apropiat al acestei bibliotecii, prin expoziţia de carte ''In memoriam Gheorghe Buzatu''. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)