Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Comisia Dunării (CD) este o organizaţie internaţională interguvernamentală, care îşi îndeplineşte activitatea în baza prevederilor Convenţiei cu privire la regimul navigaţiei pe Dunăre, semnată în august 1948, la Belgrad.
Spre deosebire de Comisia Europeană a Dunării, precursoarea Comisiei Dunării, care era împuternicită cu atribuţii executive şi administrative, incompatibile cu suveranitatea de stat, Comisia Dunării are numai atribuţii de coordonare, informare reciprocă şi de executarea a unor lucrări de interes comun, explică Dicţionarul Diplomatic publicat în 1979.
Comisia Europeană a Dunării (CED) a fost înfiinţată în 1856, în urma Conferinţei de Pace de la Paris, o dată cu internaţionalizarea apelor Dunării. Din organismul creat prin Tratatul de la Paris, la 30 martie 1856, făceau parte Imperiul Austriac, Franţa (Al Doilea Imperiu Francez), Regatul Unit, Regatul Prusiei, Imperiul Rus, Regatul Sardiniei şi Imperiul Otoman. Crearea CED a fost rezultatul unui compromis între marile puteri ale vremii, care aveau stabilite obiective politice şi economice în zona danubiană.
Durata de funcţionare a CED urma să fie de doi ani, principala misiune constând în asigurarea desfăşurării în bune condiţii a lucrărilor tehnice pentru degajarea gurilor fluviului de aluviuni, pentru crearea unor condiţii normale de navigaţie între Isaccea şi Marea Neagră prin Canalul Sulina.
Comisia Europeană a Dunării şi-a început activitatea la 4 noiembrie 1856, la Galaţi.
Puterea riverană Austria susţinea limitarea termenului de funcţionare a CED, vizând stabilirea monopolului său asupra navigaţiei pe Dunăre. Însă marile puteri neriverane au contracarat încercările Austriei, ajungându-se astfel ca CED să-şi continue existenţa până în ajunul celui de-al Doilea Război Mondial.
Un moment important în istoria organizaţiei a fost ziua de 3 septembrie 1861, care a marcat începutul navigaţiei moderne, cu nave maritime, pe braţul Sulina. Reprezentanţii marilor puteri europene au participat la ceremonia de finalizare a lucrărilor de adâncire a apelor mării la bara Sulina, proiect realizat de CED.
''Comisia Europeană a Dunării, compusă din delegaţii celor şapte puteri reprezentate la Congresul de la Paris, şi însărcinată, în temeiul articolul 16 din Tratatul de la 30 martie 1858, să îmbunătăţească navigaţia de la gurile Dunării, a decis, pe 9 aprilie 1858, construirea a două diguri, cu scopul de a creşte profunzimea gurii Sulina'', nota ziarul britanic ''The Illustrated London News'', la 19 octombrie 1861. Momentul a marcat un succes şi pentru Sir Charles A. Hartley, inginer-şef al CED în perioada 1856 - 1871, supranumit mai târziu ''Părintele Dunării''. Sulina se transformă, prin instalarea aici a CED, dintr-un sat cu aproximativ 1.000 de locuitori, într-un oraş cu o populaţie stabilă şi cu o situaţie economică notabilă.
Tratatul de la Versailles, de la 21 iulie 1919, şi Convenţia adoptată la Conferinţa internaţională a Dunării, de la 23 iulie 1921, au fixat noi prerogative şi componenţa CED. Astfel, în CED intrau reprezentanţi din Franţa, Italia, Marea Britanie şi România, iar din noiembrie 1930 şi din Germania. La Conferinţa de la Sinaia, din 18 august 1938, CED a decis transmiterea în cea mai mare parte a prerogativelor sale României. În urma acestei decizii, dispare CED şi se înfiinţează ''Administraţia Dunării de Jos'', organism aflat sub controlul guvernului României, desfiinţat, la rândul lui, în 1940, odată cu creşterea influenţei Germaniei Naziste în zonă.
După încheierea celei de-a doua conflagraţii mondiale, este creată organizaţia interguvernamentală Comisia Dunării, ce are sediul la Budapesta din 1954. Organizaţia internaţională dunăreană era compusă din reprezentanţi ai următoarelor state: Austria, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, România, Ungaria şi URSS, iar la sesiunile Comisiei sau la reuniunile de experţi ai statelor membre participau, fără drept de vot, experţi ai Ministerului de Transport al RFG.
În prezent, Comisia numără 11 state membre: Austria, Bulgaria, Croaţia, Federaţia Rusă, Germania, Moldova, România, Serbia, Slovacia, Ucraina şi Ungaria. Alte nouă state au primit statut de observator: Belgia, Cehia, Cipru, Franţa, Grecia, Muntenegru, Macedonia, Olanda şi Turcia.
Comisia Dunării are în componenţă câte un reprezentant din fiecare stat membru, care este, de regulă, ambasadorul acreditat la Budapesta. Preşedintele actual al Comisiei Dunării este ambasadoarea Republicii Bulgaria, Biserka Beniseva.
Convenţia cu privire la regimul navigaţiei pe Dunăre, semnată la 18 august 1948, la Belgrad, reprezintă instrumentul de drept internaţional ce reglementează navigaţia pe Dunăre şi garantează libera circulaţie a navelor fluviale pentru transporturi de mărfuri şi pasageri, în conformitate cu interesele şi drepturile suverane ale statelor membre. În baza Convenţiei, cele 11 state membre se angajează să menţină sectorul lor de fluviu în stare de navigabilitate, să execute lucrări de întreţinere şi să nu pericliteze libertatea de navigaţie pe Dunăre. De asemenea, actul asigură cadrul de cooperare economică şi culturală între statele membre, dar şi cu alte state europene.
Comisia Dunării dezvoltă o strânsă cooperare cu Comisia Europeană, Comisia Economică a ONU pentru Europa, precum şi cu organizaţii internaţionale regionale cu statut de observator: Comisia Rinului de la Strasbourg, Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea cu sediul la Viena, Organizaţia de Cooperare Economică a Mării Negre de la Istanbul.
Reprezentantul României la Comisia Dunării este Alexandru Victor Micula, ambasadorul la Budapesta.
La 4-5 mai 2006, Comisia Dunării s-a reunit, în a 66-a sesiune plenară, la Bucureşti, marcând prima sesiune plenară care s-a desfăşurat în alt oraş decât cel de reşedinţă. Astfel, Bucureştiul a devenit prima capitală în care s-au deplasat delegaţiile statelor membre şi observatoare în Comisia Dunării pentru a participa la lucrările unei reuniuni generale.
România deţine un rol deosebit de important în transportul pe Dunăre, care are pe teritoriul ţării cel mai lung sector (aproximativ 45% din lungimea fluviului), inclusiv gurile de vărsare în Marea Neagră. Statul român este implicat în procesele de dezvoltare şi modernizare a navigaţiei, precum şi în revizuirea Convenţiei de la Belgrad, pentru a face faţă noilor realităţi politice, juridice şi tehnice, în Procesul de Cooperare Dunăreană şi Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, demersuri necesare în contextul inundaţiilor din bazinul fluviului.
La 7 iunie 2012, la reuniunea miniştrilor transporturilor din zona Dunării, de la Luxemburg, s-a adoptat o Declaraţie ce prevede angajamente clare în concordanţă cu Strategia UE pentru regiunea Dunării, pentru îndeplinirea ţintelor de creştere a traficului de marfă cu 20% până în 2020 şi de implementare a unui management eficient pentru infrastructura căii navigabile până în 2015.
Cel mai recent eveniment în care a fost implicată Comisia Dunării a fost summitul anual International Transport Forum (21- 23 mai 2014), de la Leipzig, ce a avut ca temă ''Transportul pentru o lume în schimbare'', la care a participat directorul general al Secretariatului Comisiei Dunării, Petar Margić. AGERPRES/ (Documentare- Roxana Mihordescu, editor: Horia Plugaru)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.