Muzeul Apelor "Mihai Băcescu", un muzeu ale cărui exponate reliefează contribuţiile ştiinţei româneşti în domeniul hidrobiologiei, este primul înfiinţat în municipiului Fălticeni, judeţul Suceava, fiind situat în centrul oraşului, pe Str. Nicolae Beldiceanu, nr. 8.
Întemeiat în anul 1914 de profesorul Vasile Ciurea, muzeul reconstituie lumea cercetătorilor Emil Racoviţă, Grigore Antipa, Paul Bujor, Ion Borcea şi Mihai Băcescu. Eforturile depuse de profesorul Vasile Ciurea au fost fructificate de unul dintre elevii săi, academicianul Mihai C. Băcescu (1908-1999) creatorul şcolii române de oceanologie. Astfel, muzeul a fost organizat în perioada 1980-1982 şi inaugurat la 17 august 1982, în fosta clădire a tribunalului din Fălticeni, sub denumirea de Muzeul de Ştiinţe Naturale.
La 28 martie 1993, numele muzeului a fost schimbat în Muzeul Apelor "Mihai Băcescu", titulatură pe care o poartă şi în prezent în memoria fondatorului său, care şi-a închinat viaţa cercetării mediului acvatic.
Singurul muzeu din ţară cu o tematică despre viaţa din apele terestre şi din mările şi oceanele lumii, Muzeul Apelor este dotat cu peste 750 de piese valoroase aduse din expediţiile academicianului în mările şi oceanele lumii, alături de un însemnat număr de lucrări din cele peste 480 publicate. Printre obiectele de excepţie adăpostite aici se numără: bureţi de mare, corali, scoici producătoare de perle, calmari, homari, stele şi arici de mare, sturioni, şerpi veninoşi, broaşte ţestoase, crocodili.
Muzeul cuprinde compartimente structurate organic, de un real interes ştiinţific. Două dintre săli conţin exponate rămase din vechiul muzeu, cel înfiinţat în 1914, care reconstituie în special activitatea de cercetare a profesorului Vasile Ciurea. Aici sunt reprezentate aproape toate secţiile vechiului muzeu: arheologie, istorie, arme vechi, etnografie, carte veche, numismatică şi fotografii. Un exponat de mare valoare ce poate fi văzut aici este "Trăsurica", un obiect executat de Leon Comnino timp de 35 de ani numai din briceag şi prezentat în 1937 în expoziţia universală de la Paris, ce impresionează prin măiestria execuţiei şi migala creatorului ei.
Vizitarea propriu-zisă a muzeului începe cu o istorie a apelor şi cu "Sala uneltelor" unde se regăsesc piese vechi de pescuit - leasa, vârşa, sacul de fund, etera, crâsnicul, volocul, ostia şi prostovolul - alături de o monoxilă, barcă veche din lemn de salcie roşie, de peste trei sute de ani, pe care o foloseau pescarii pe canalele Dunării la Brăila.
Acvariile, partea "vie" a muzeului, cuprind 13 bazine cu o capacitate de peste 11.000 litri de apă în care trăiesc numeroase specii de peşti indigeni şi exotici, broaşte ţestoase, scoici şi crustacee.
Zestrea muzeului este îmbogăţită cu un glob geografic, unic în lume, prin faptul că redă la scară, alături de relieful uscatului şi configuraţia reliefului subacvatic. Donat în anul 1986 acesta a fost realizat pe parcursul a cinci ani şi jumătate, de către profesorul de geografie Isaic Neculai din Vadu Moldovei.
Compartimentul dioramelor este reprezentat prin nouă ecosisteme prezentând flora şi fauna caracteristice zonelor de la râul Moldova până la oceanul Atlantic. Acestea sunt intitulate: "Râul Moldova", "Iazul Fălticenilor, vara", "Iazul Fălticenilor, iarna", "Barajul de la Bicaz", "Delta Dunării", "Efectele negative ale poluării", "Secţiune prin Marea Neagră", "Foca Mării Negre" şi "Oceanul Atlantic".
Clădirea Muzeului Apelor "Mihai Băcescu", monument istoric, a fost reabilitată în anul 2009. În anul 2002, muzeul a deţinut recordul de vizitatori în rândul unităţilor muzeale din municipiul Fălticeni, cu peste 24.000 de persoane. AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Horia Plugaru)
Întemeiat în anul 1914 de profesorul Vasile Ciurea, muzeul reconstituie lumea cercetătorilor Emil Racoviţă, Grigore Antipa, Paul Bujor, Ion Borcea şi Mihai Băcescu. Eforturile depuse de profesorul Vasile Ciurea au fost fructificate de unul dintre elevii săi, academicianul Mihai C. Băcescu (1908-1999) creatorul şcolii române de oceanologie. Astfel, muzeul a fost organizat în perioada 1980-1982 şi inaugurat la 17 august 1982, în fosta clădire a tribunalului din Fălticeni, sub denumirea de Muzeul de Ştiinţe Naturale.
La 28 martie 1993, numele muzeului a fost schimbat în Muzeul Apelor "Mihai Băcescu", titulatură pe care o poartă şi în prezent în memoria fondatorului său, care şi-a închinat viaţa cercetării mediului acvatic.
Singurul muzeu din ţară cu o tematică despre viaţa din apele terestre şi din mările şi oceanele lumii, Muzeul Apelor este dotat cu peste 750 de piese valoroase aduse din expediţiile academicianului în mările şi oceanele lumii, alături de un însemnat număr de lucrări din cele peste 480 publicate. Printre obiectele de excepţie adăpostite aici se numără: bureţi de mare, corali, scoici producătoare de perle, calmari, homari, stele şi arici de mare, sturioni, şerpi veninoşi, broaşte ţestoase, crocodili.
Muzeul cuprinde compartimente structurate organic, de un real interes ştiinţific. Două dintre săli conţin exponate rămase din vechiul muzeu, cel înfiinţat în 1914, care reconstituie în special activitatea de cercetare a profesorului Vasile Ciurea. Aici sunt reprezentate aproape toate secţiile vechiului muzeu: arheologie, istorie, arme vechi, etnografie, carte veche, numismatică şi fotografii. Un exponat de mare valoare ce poate fi văzut aici este "Trăsurica", un obiect executat de Leon Comnino timp de 35 de ani numai din briceag şi prezentat în 1937 în expoziţia universală de la Paris, ce impresionează prin măiestria execuţiei şi migala creatorului ei.
Vizitarea propriu-zisă a muzeului începe cu o istorie a apelor şi cu "Sala uneltelor" unde se regăsesc piese vechi de pescuit - leasa, vârşa, sacul de fund, etera, crâsnicul, volocul, ostia şi prostovolul - alături de o monoxilă, barcă veche din lemn de salcie roşie, de peste trei sute de ani, pe care o foloseau pescarii pe canalele Dunării la Brăila.
Acvariile, partea "vie" a muzeului, cuprind 13 bazine cu o capacitate de peste 11.000 litri de apă în care trăiesc numeroase specii de peşti indigeni şi exotici, broaşte ţestoase, scoici şi crustacee.
Zestrea muzeului este îmbogăţită cu un glob geografic, unic în lume, prin faptul că redă la scară, alături de relieful uscatului şi configuraţia reliefului subacvatic. Donat în anul 1986 acesta a fost realizat pe parcursul a cinci ani şi jumătate, de către profesorul de geografie Isaic Neculai din Vadu Moldovei.
Compartimentul dioramelor este reprezentat prin nouă ecosisteme prezentând flora şi fauna caracteristice zonelor de la râul Moldova până la oceanul Atlantic. Acestea sunt intitulate: "Râul Moldova", "Iazul Fălticenilor, vara", "Iazul Fălticenilor, iarna", "Barajul de la Bicaz", "Delta Dunării", "Efectele negative ale poluării", "Secţiune prin Marea Neagră", "Foca Mării Negre" şi "Oceanul Atlantic".
Clădirea Muzeului Apelor "Mihai Băcescu", monument istoric, a fost reabilitată în anul 2009. În anul 2002, muzeul a deţinut recordul de vizitatori în rândul unităţilor muzeale din municipiul Fălticeni, cu peste 24.000 de persoane. AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Horia Plugaru)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.