COD GALBEN: 18-01-2020 ora 19 Intre 19:50 si 23:00 se va semnala ceaţă care local determină scăderea vizibilităţii sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Sălaj; COD GALBEN: 18-01-2020 ora 17 Intre 17:00 si 23:00 se va semnala ceaţă care local determină scăderea vizibilităţii sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Maramureş, Județul Cluj, Județul Satu Mare; COD GALBEN: 18-01-2020 ora 17 Intre 17:00 si 23:00 se va semnala local ceaţă ce determină reducerea vizibilăţii sub 200 m in Județul Alba, Județul Alba, Județul Mureş, Județul Harghita, Județul Sibiu; COD GALBEN: 18-01-2020 ora 17 Intre 17:00 si 23:00 se va semnala ceață care determină reducerea vizibilității local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Arad, Județul Bihor;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Consiliul Europei (CoE), de la înfiinţarea căruia se împlinesc 65 de ani (5 mai 1949), este prima organizaţie inter-guvernamentală europeană postbelică ce a fost constituită ca organism european de promovare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a valorilor democratice.
Consiliul Europei reprezintă cadrul instituţional de colaborare interguvernamentală între statele membre, în toate domeniile de interes ale societăţii europene (cu excepţia celor legate de apărare) şi anume: cooperare juridică, în domeniul mijloacelor de informare în masă, în educaţie, cultură, patrimoniu, tineret şi sport, probleme sociale şi economice, puteri locale şi regionale, protecţia mediului etc. În ultimul timp, CoE a pus un accent deosebit pe respectarea drepturilor omului pe continentul european, toate statele membre ale organizaţiei semnând Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concepută pentru a proteja drepturile omului, ale democraţiei şi ale statului de drept.
Organizaţia numără, în prezent, 47 de state membre, dintre care 28 sunt membre ale Uniunii Europene şi peste 820 de milioane de cetăţeni. Sediul CoE se află la Strasbourg, Franţa.
Consiliul Europei susţine libertatea de exprimare a presei, libertatea de întrunire, egalitate şi protecţia minorităţilor. CoE a lansat campanii referitoare la probleme legate de protecţia copilului şi drepturile romilor, cea mai mare minoritate din Europa. Consiliul Europei ajută statele membre să lupte împotriva corupţiei şi terorismului şi întreprinde reformele judiciare necesare. Grupul său de experţi în materie constituţională, cunoscut sub numele de Comisia de la Veneţia, oferă consultanţă juridică în ţări din întreaga lume.
Consiliul Europei promovează drepturile omului prin convenţii internaţionale, cum ar fi Convenţia privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice şi Convenţia privind criminalitatea informatică.
Organismele Consiliului Europei sunt Comitetul Miniştrilor şi Adunarea Parlamentară, asistate de un Secretariat General. Conducerea principalelor organisme este asigurată, în prezent, după cum urmează: Secretarul General: Thorbjorn Jagland (Norvegia); Preşedintele Adunării Parlamentare; Anne Brasseur (Luxemburg).
Comitetul Miniştrilor (CM) este organul decizional al Consiliului Europei, fiecare stat membru fiind reprezentat de ministrul afacerilor externe. Noul sistem de desfăşurare a sesiunilor ministeriale a fost adoptat în anul 2003, constând în organizarea unei singure reuniuni ministeriale anuale şi în menţinerea rotaţiei preşedinţiei CM, la fiecare 6 luni, în ordine alfabetică. Începând cu cea de-a 114-a sesiune (Strasbourg, 12-13 mai 2004), sesiunile CM se desfăşoară în noul format.
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) este organul de deliberare, format din delegaţii ale celor 47 de parlamente naţionale (numărul de reprezentanţi ai fiecărei ţări este calculat în funcţie de populaţia acesteia). APCE se reuneşte de patru ori pe an în şedinţe plenare şi o reuniune a comisiilor specializate este, de asemenea, organizată, anual, într-unul dintre statele membre sau cu statut de observator. Fiecare delegaţie naţională este alcătuită astfel încât să reflecte reprezentarea politică din forul legislativ naţional.
Congresul Puterilor Locale şi Regionale Europene (CPLRE) este format din reprezentanţii aleşi ai puterilor locale şi regionale sau din funcţionari direct răspunzători în faţa acestora ce se întrunesc o dată pe an. CPLRE este un organ consultativ al Consiliului Europei şi este constituit din Camera Puterilor Locale şi Camera Regiunilor. Delegaţiile naţionale la CPLRE trebuie să fie reprezentative pentru diferitele tipuri de colectivităţi teritoriale ale fiecărui stat membru.
Reforma structurilor Consiliului Europei a fost asumată programatic cu prilejul Summit-ului CoE de la Varşovia, din 2005. Summit-ul CoE a adoptat, în acest sens, Planul de acţiune, ce cuprinde o serie de măsuri şi obiective între care: reforma structurilor organizaţiei şi a metodelor de lucru, în scopul creşterii eficacităţii şi a transparenţei organizaţiei, mai buna cooperare şi coordonare pe orizontală, raţionalizarea cheltuielilor bugetare. În paralel, are loc un proces de eficientizare a mecanismului de protecţie a drepturilor omului şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, un punct important fiind Declaraţia şi Planul de acţiune adoptate la Conferinţa de la Interlaken (februarie 2010), în care se indică posibilele linii de acţiune în vederea reformei.
Bugetul Consiliului Europei este finanţat, în principal, prin contribuţiile statelor membre. Contribuţiile naţionale sunt calculate în funcţie de populaţia şi produsul intern brut. Contribuabilii mari (Franţa, Germania, Italia, Federaţia Rusă şi Marea Britanie) plătesc aceeaşi sumă la bugetul ordinar al CoE, aproape 57% din total. Fondurile sunt destinate punerii în aplicare a programelor CoE pe trei mari direcţii: drepturile omului; statul de drept şi democraţia; cheltuieli pentru funcţionarea organizaţiei, servicii generale şi alte cheltuieli comune. Programul şi bugetul pentru perioada 2014-2015 cuprind 31 de programe operaţionale, care acoperă sectorul interguvernamental, instituţiile, acordurile şi mecanismele independente. Bugetul Consiliului Europei pentru 2014 este de 402.694.300 Euro. Contribuţia României este de 3.519. 225 euro.

Evoluţia relaţiilor României cu Consiliul Europei
La 16 martie 1990, Ministerul Afacerilor Externe a adresat o scrisoare Secretariatului general al Consiliului Europei, prin care arăta intenţia României de a adera la acest for în viitorul apropiat. În următoarele luni, în cadrul activităţilor Consiliului, au participat, cu statut de invitaţi speciali, reprezentanţi ai României. Cererea oficială de aderare a României la Consiliul Europei a fost depusă, la Strasbourg, la 19 decembrie 1991. În februarie 1992, Consiliul a desemnat trei raportori, care au efectuat prima vizită în România în noiembrie 1992. La 1 iulie 1993, Comisia politică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a avizat favorabil aderarea României la această organizaţie, iar la data de 2 septembrie, un aviz similar l-a emis şi Comisia juridică a Drepturilor Omului. La 28 septembrie 1993, cu prilejul sesiunii de toamnă, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi-a dat votul pentru admiterea României în această organizaţie paneuropeană.
Ministrul de externe român, Teodor Meleşcanu, a semnat, la 7 octombrie 1993, la Viena, Statutul Consiliului Europei şi Convenţia europeană a drepturilor omului, drapelul tricolor fiind înălţat cu acelaşi prilej la sediul din Viena. La data de 8 octombrie 1993, preşedintele Ion Iliescu a participat la prima reuniune a şefilor de stat şi guvern a ţărilor membre ale Consiliului Europei. După admitere, România a participat la activităţile Consiliului Europei, la reuniunile de experţi şi în cadrul Congresului Puterilor Locale şi Regionale din Europa şi ale celorlalte organisme decizionale subsidiare ale organizaţiei.
La un an de la primirea României în Consiliul Europei, la Bucureşti a avut loc, la 25-26 octombrie 1994, un seminar de informare asupra Consiliului Europei, găzduit de Palatul Parlamentului. Cu acest prilej, Daniel Tarschys, secretar general al Consiliului, a inaugurat Centrul de Informare şi Documentare al Consiliului Europei la Bucureşti. În aprilie 1997, Adunarea Parlamentară a încheiat acţiunea de monitorizare a României pe marginea angajamentelor asumate la admiterea ca membru, dar încheierea acestei etape a însemnat trecerea la o nouă etapă prin Recomandarea 1326/1997 şi Rezoluţia 1123/1997 pe care Adunarea Parlamentară le-a emis şi care configurau o serie de direcţii prioritare de acţiune pentru România precum reforma sistemului penitenciar, ameliorarea sistemului de protecţie a copilului, amendarea legislaţiei privind retrocedarea proprietăţilor confiscate, promovarea respectului faţă de minorităţile naţionale şi crearea unor programe sociale care să ajute persoanele de etnie romă să se integreze în societate.
Cu ocazia împlinirii a cinci ani de la obţinerea statutului de membru al Consiliului Europei, a fost organizată la Bucureşti, la 7 octombrie 1997, o sesiune specială a Parlamentului României, care s-a bucurat de participarea preşedintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Leni Fischer. Un alt moment important l-a reprezentat participarea preşedintelui Emil Constantinescu la Summitul de la Strasbourg, în perioada 10-11 octombrie 1997.
La 11 septembrie 1999, preşedintele Emil Constantinescu şi secretarul general al Consiliului Europei, Walter Schwimmer, au lansat oficial, la Ateneul Român din Bucureşti, Campania "Europa, un patrimoniu comun", eveniment petrecut la o săptămână după lansarea internaţională a Zilelor Europene ale Patrimoniului la Glasgow (Marea Britanie).
În ianuarie 2001, premierul Adrian Năstase efectuează prima vizită oficială la sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, urmat la doar un an de preşedintele Ion Iliescu. Preşedintele Traian Băsescu a participat, la 16-17 mai 2005, la lucrările celui de-al treilea summit al şefilor de stat şi de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei desfăşurat la Varşovia.
La 24 ianuarie 2006, preşedintele Traian Băsescu a participat la reuniunea de iarnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, la Strasbourg. În perioada 10-13 aprilie 2006 a avut loc sesiunea de primăvară a APCE, desfăşurată la Strasbourg, dedicată relaţiilor Uniunii Europene cu Consiliul Europei. La acest eveniment, România a fost reprezentată de premierul Călin Popescu Tăriceanu şi de ministrul afacerilor externe, Mihai-Răzvan Ungureanu.
Pe 27 ianuarie 2011, preşedintele Traian Băsescu a participat, la Strasbourg, la sesiunea APCE, de la Strasbourg, la invitaţia preşedintelui Mevlut Cavusodlu. O lună mai târziu, între 21 şi 23 februarie 2011, Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a efectuat o vizită în România, la invitaţia ministrului român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi.

Stadiul actual al participării României la Consiliul Europei
În prezent, România dispune de un important capital politic şi instituţional în cadrul Consiliului Europei, reprezentat de suma eforturilor factorilor politici şi a instituţiilor Statului român (parlament, guvern, justiţie, autorităţi locale) de a promova aplicarea acquis-ului Consiliului Europei în societatea românească, în plan juridic, instituţional şi al societăţii. Recunoscând rolul fundamental al instrumentelor Organizaţiei de la Strasbourg, România a devenit parte la 102 convenţii ale Consiliului Europei şi a semnat alte 11. În perioada noiembrie 2005 - mai 2006, România a deţinut Preşedinţia Comitetului Miniştrilor. Ţara noastră este reprezentantă la Consiliul Europei de către Stelian Stoian, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, Reprezentantul Permanent al României la Consiliul Europei. În Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei România este reprezentată de Titus Corlăţean, ministru al Afacerilor Externe, iar în Adunarea Parlamentară de către o delegaţie de 10 reprezentanţi şi 10 supleanţi. De asemenea, ţara noastră are, totodată, reprezentanţi în Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale (10 membri şi 10 supleanţi) şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (judecător Iulia Motoc).AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Marina Bădulescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.