Ţările de Jos (denumite informal Olanda după una dintre regiuni; în neerlandeză Nederland, în frizonă Nederlân) este o monarhie constituţională, stat membru fondator al Beneluxului şi al Uniunii Europene, situat în nord-vestul Europei în vecinătatea Mării Nordului, Belgiei şi Germaniei, incluzând alături de Regatul Ţărilor de Jos şi câteva colonii: teritoriile Aruba şi Antilele Olandeze din Caraibe. Numele colocvial de Olanda, sub care mai sunt cunoscute Ţările de Jos, acoperă însă doar o parte din teritoriul ţării, anume provinciile Olanda de Nord şi Olanda de Sud. Locuitorii Ţărilor de Jos sunt numiţi în engleză Dutch, nume derivat de la aceeaşi rădăcină ca germană deutsch, adică "germani". Ziua naţională: 27 aprilie. Ziua Regelui (Het Koningsdag), semnifică data naşterii Regelui Willem - Alexander. Până anul trecut, Olanda sărbătorea Ziua naţională la 30 aprilie - ziua de naştere a Reginei Beatrix, mama Regelui Willem - Alexander.
Un sfert din teritoriul Ţărilor de Jos se află sub nivelul mării cu altitudine medie, statul având cea mai joasă altitudine din lume. Climatul este temperat, marin, cu veri răcoroase şi ierni blânde. Resursele naturale ale ţării sunt gazele naturale, petrolul, turba, calcarul, sarea, nisipul şi pietrişul, pământul arabil. Olanda este situată la gura de vărsare a 3 râuri europene importante (Rin, Maas sau Meuse şi Schelde). De asemenea, este una dintre ţările cele mai dens populate din lume. Este cunoscută pentru digurile, morile şi lalelele sale, dar şi pentru toleranţa sa pe plan social. Este membră NATO şi UE. Pe teritoriul său se află sediul Curţii Penale Internaţionale.
Capitala Ţărilor de Jos este Amsterdam. Amsterdam este capitala oficială conform Constituţiei. La Haga (neerlandeză Den Haag, sau oficial 's-Gravenhage) se află sediul guvernului, reşedinţa regală, precum şi cea mai mare parte a ambasadelor. Principalele oraşe: Rotterdam, Utrecht, Eindhoven, Maastricht.
Suprafaţa şi diviziunile teritoriale: 41.543 kmp. Olanda este compusă din 12 provincii. Populaţia este în jurul a 17 milioane de locuitori. Limba oficială: neerlandeza, frizona (doar în provincia Frizia, din nordul ţării). Limba neerlandeză este forma literară a germanei plate, limba vorbită ca dialect în nordul Germaniei. În teritoriile din Caraibe limba vorbită cea mai răspândită este papiamentu, un dialect creol derivat din limbile iberice. În Aruba, pe lângă neerlandeză şi papiamentu, au statut oficial engleza şi spaniola. Religie: 30% romano-catolici, 20% reformaţi, calvinişti, alţi protestanţi, 6% musulmani, 2% alte religii şi 40% fără apartenenţă religioasă.
Şeful statului este Regele Willem-Alexander (născut la 27 aprilie 1967), căsătorit cu Prinţesa Máxima în februarie 2002. Au trei copii: Amalia (Prinţesa Moştenitoare, născută la 7 decembrie 2003), Alexia (n. 2005) şi Ariane (n. 2007). La 30 aprilie 2013, Majestatea Sa Regina Beatrix a Olandei a abdicat în favoarea moştenitorului tronului, Prinţul de Orania, Willem - Alexander. Decizia Reginei Beatrix a fost luată în contextul aniversării, în 2013, a 200 de ani de la proclamarea Regatului Ţărilor de Jos. Prim-ministru: Mark Rutte. Parlamentul (Staten-Generaal) este bicameral. Senatul: 75 de membri, aleşi pentru 4 ani, prin vot indirect, de către membrii consiliilor provinciale. Au drept de veto pe parcursul procesului legislativ. Camera Reprezentanţilor: 150 de membri aleşi direct, pentru 4 ani.
Olanda a parcurs, în ultimii doi ani şi jumătate, o perioadă dificilă din punct de vedere economic, criza economică având consecinţe serioase, urmare a caracterului deschis al economiei olandeze şi orientării sale spre comerţul internaţional. Consumul privat a fost în declin, iar gradul ridicat de îndatorare a populaţiei a afectat economia, în special prin prăbuşirea preţurilor la case, impunând programe guvernamentale suplimentare de austeritate în valoare de 6 miliarde de euro pentru 2014 (fata de reduceri de cca. 12 miliarde în anul 2013). Cu toate acestea, indicatorii economici pentru trimestrul III, 2013, semnalează ieşirea economiei olandeze din recesiune, ca urmare a creşterii exporturilor cu 2,1%, compensând scăderea cu 2,3% a consumului intern. PIB a crescut cu 0,1% faţă de trimestrul anterior, în scădere, totuşi, cu 0,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012. Companiile olandeze estimează că exporturile vor creşte, în 2014, cu 11% faţă de 2013. În 2013, exporturile au crescut cu 8%. Sunt prevăzute creşteri mai mici de 10% în industria chimică şi farmaceutică, în agricultură şi pescuit. Principalele ramuri industriale: agroindustrie, floricultură, produse metalice, echipamente şi maşini, chimie, microelectronică, construcţii, pescuit. Principalii parteneri comerciali: Germania (24,1%), Belgia (12,1%), Franţa (8,9%), Marea Britanie (8%), Italia (4,8%), SUA (4,1). Statele cu cel mai mare volum de investiţii în Olanda sunt SUA (cca. 63 mld euro), Luxemburg (cca.58 mld euro), Marea Britanie (cca. 46 mld euro). La rândul său, Olanda ocupă primul loc în topul investitorilor străini în state ca Cipru, Bulgaria, România, Federaţia Rusă.
Olanda este una dintre ţările fondatoare ale UE şi deţine un rol important în promovarea cooperării pe plan comunitar. La Maastricht în 1992 şi la Amsterdam în 1997, au fost semnate două Tratate fundamentale ale UE. A deţinut Preşedinţia UE în 1960, 1963, 1966, 1969, 1972, 1976 (semestrul II), 1981, 1986 (semestrul I), 1991 (semestrul II), 1997 (semestrul I), 2004 (semestrul II) şi va avea un nou mandat în primul semestru din 2016. În timpul Preşedinţiei olandeze din 2004, România a încheiat negocierile de aderare la UE.
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Olanda: Schokland şi împrejurimile sale (1995); linia de apărare fortificată din Amsterdam (1996); reţeaua de mori din Kinderdijk-Elshout (1997); staţia de pompare Wouda (1998); Beemster (1999); Casa "Rietveld-Schröder" din Utrecht (2000).
Olanda este recunoscută ca fiind una dintre cele mai bune naţiuni din lume la fotbal, unul dintre sporturile preferate ale localnicilor. De altfel, la nivel de echipă naţională, Olanda a câştigat Campionatul European de fotbal în 1988 şi a jucat de trei ori finala Campionatului Mondial, în 1974, 1978 şi 2010. Fotbalişti renumiţi ai Olandei: Johan Cruyff, Ruud van Nistelrooy, Edwin van der Sar, Robin van Persie, Marco van Basten, Ruud Gullit, Frank Rijkaard, Arjen Robben etc. Şi în domeniul muzicii Olanda a dat câteva nume, cum ar fi: Therese Steinmetz, Bobby Farrell, Armin van Buuren, Tiesto, Anouk, Teddy Scholten etc. Olanda este însă foarte cunoscută pentru pictorii săi, printre cei mai cunoscuţi fiind Hieronymus Bosch, Willem de Kooning, Johannes Vermeer, Frans Hals, Rembrandt, Vincent Van Gogh.
Olanda este un amestec îmbietor de tradiţie, sub forma morilor de vânt şi a lalelelor. Demult, ţara consta doar în câteva insule, despărţite de dune de nisip de Marea Nordului. De-a lungul secolelor, aceste insule au fost legate una de alta, cu ajutorul ingeniozităţii şi măiestriei tipice olandeze. Ţara are multe atracţii turistice. Printre acestea: comercianţii de diamante din Amsterdam; galeriile şi muzeele din Amsterdam care conţin unele dintre cele mai măreţe opere de artă, ale lui Rembrandt, Van Gogh şi Vermeer; clădirile guvernamentale şi regale din Haga; arhitectura medievală din Maastricht, cel mai vechi oraş fortificat al Olandei; spectaculosul turn al catedralei şi centrul istoric din Utrecht; parcul naţional Hoge Veluwe de lângă Arnhem; oraşul istoric Gouda, unde se află Harta Brânzei etc.
Mâncarea tradiţională olandeză este consistentă. Un mic dejun olandez constă în general din pâine proaspătă, brânză, carne gătită sau cârnaţi, unt, ou fiert şi dulceaţă sau miere. Prânzul este similar. Sandvişurile (broodjes) sunt o gustare obişnuită şi există baruri speciale care le servesc. La vremea ceaiului sunt preferate clătitele (poffertjes) cu unt şi zahăr. Olanda este o faimoasă pentru sortimentele de brânză: Goudse, Edammer şi Leidse. Olandezii beau suc de fructe, cafea sau ceai. Băutura spirtoasă locală se numeşte jenever, iar cele mai populare mărci de bere sunt Amstel şi Heineken.
Provinciile Unite Olandeze şi-au proclamat independenţa faţă de Regatul Spaniei în 1579, devenind, în secolul următor, o putere maritimă şi comercială. Regatul Ţărilor de Jos s-a proclamat în 1815. După cel de-al doilea război mondial, Olanda a devenit o ţară industrializată, cu o agricultură performantă, economia fiind puternic orientată către export şi investiţii. În 1948 a format, împreună cu Belgia şi Luxemburg, Uniunea Vamală Benelux. Membru fondator al Comunităţii Economice Europene - UE (1957) şi al NATO (1949). Din 1999, a adoptat moneda euro.
La 12/24 ianuarie 1880, Regatul Ţărilor de Jos a recunoscut independenţa României, Consulatul General olandez din Bucureşti fiind ridicat la nivel de agenţie diplomatică. La 15/27 februarie 1882, agenţia diplomatică a fost ridicată la rangul de legaţie. La cererea guvernului german, la 12 februarie 1941, relaţiile diplomatice între România şi Olanda sunt întrerupte pentru ca la 17 februarie 1946, cele două state să restabilească relaţiile diplomatice la nivel de legaţie. România şi Olanda ridică, la 25 august 1966, la nivel de ambasadă relaţiile lor diplomatice. Prima vizită în România, la nivel înalt, după decembrie 1989, este cea a Reginei Beatrix a Olandei, care a avut loc în perioada 13-15 noiembrie 2001. În Olanda, s-a aflat într-o vizită oficială, în perioada 5-6 martie 1998, preşedintele României, Emil Constantinescu. Prim-miniştrii Ruud Lubbers şi Wim Kok au efectuat vizite oficiale în România, în perioadele 19-20 aprilie 1994, respectiv, 26-27 iunie 2000. În perioada 25-26 noiembrie 2003, primul-ministrul al Olandei, Jan Peter Balkenende, a efectuat o vizită oficială în România. De asemenea, premierii români s-au aflat în Olanda, după cum urmează: Nicolae Văcăroiu, în zilele de 7 şi 8 mai 1996; Victor Ciorbea, între 19-20 mai 1997; Adrian Năstase, în perioada 26-27 februarie 2002 şi la 23-24 iunie 2004; Călin Popescu-Tăriceanu, la 27 aprilie 2006. Miniştrii olandezi ai afacerilor externe Pieter Hendrik Koijmans şi Jozias van Aartsen s-au aflat în România în zilele de 19 şi 20 aprilie 1994, şi respectiv, în zilele de 13 şi 14 iulie 1999.
Ministrul olandez al afacerilor externe, Bernard Bot, a efectuat o vizită oficială la Bucureşti în perioada 1-2 martie 2006, iar la 27 ianuarie 2014, ministrul olandez al Afacerilor Externe, Frans Timmermans, s-a aflat în vizită oficială la Bucureşti. La rândul lor, şefii diplomaţiei române s-au aflat în Olanda: Teodor Meleşcanu, în perioada 6-9 iunie 1993; Mircea Geoană, la 26 iunie 2001 şi între 14-15 octombrie 2003; Mihai-Răzvan Ungureanu, în perioada 6-7 iunie 2005; Cristian Diaconescu, la 3 septembrie 2009; Titus Corlăţean, la 11-12 februarie 2013.
Caracterizate, în ultimii ani, de o creştere constantă, la 31 decembrie 2013, schimburile comerciale româno-olandeze s-au cifrat la 3.573,93 milioane euro, din care 1.538,06 milioane euro exporturi şi 2.035,87 milioane euro importuri. Potrivit MAE, la aceeaşi dată, în România erau înregistrate 4.441 societăţi cu capital olandez, cu un capital total investit de 7,300 miliarde euro (locul 1), reprezentând 20,58% din totalul investiţiilor străine. Printre principalii investitori olandezi în România se numără: Unilever, ING Group, Philips, Damen Shipyards, Heineken, Nutricia, KPMG, Nuon, Wavin, Fokker, Den Braven, Frans Maas, Remco, Verder, EVW Holding, ISDC. AGERPRES/(Documentare - Doina Lecea, Cristian Anghelache, editor: Horia Plugaru)