COD GALBEN: 18-09-2019 ora 12 Intre 12:00 si 15:00 se va semnala intensificări ale vântului, cu rafale ce vor depăși 55 - 60 km/h. in Județul Tulcea, Județul Tulcea; COD GALBEN: 18-09-2019 ora 12 Intre 12:00 si 15:00 se va semnala intensificări locale ale vântului, care la rafală vor atinge 55-65 km/h. in Județul Olt, Județul Dolj, Județul Mehedinţi; COD GALBEN: 18-09-2019 ora 10 Intre 10:45 si 14:00 se va semnala intensificări ale vântului, care la rafală vor atinge viteze de 90...100 km/h. in Județul Suceava, Județul Neamţ; COD GALBEN: 18-09-2019 ora 10 Intre 10:00 si 14:00 se va semnala intensificări locale ale vântului, care la rafală vor atinge viteze de 50...60 km/h și izolat 70 km/h. in Județul Botoşani, Județul Suceava, Județul Iaşi; COD GALBEN: 18-09-2019 Intre 09:40 si 14:00 se va semnala intensificări locale ale vântului care la rafală vor atinge 55...65 km/h, iar la munte vor depăși 70-80 km/h in Județul Alba, Județul Covasna, Județul Braşov, Județul Mureş, Județul Harghita, Județul Sibiu; COD GALBEN: 18-09-2019 Intre 08:45 si 14:00 se va semnala intensificări ale vântului, cu viteze care vor depăși la rafală 90 km/h in Județul Caraş-Severin, Județul Hunedoara;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Arcul de Triumf este un monument situat în partea de nord a Bucureştiului, în sectorul 1, la intersecţia şoselei Kiseleff cu bulevardele Constantin Prezan, Alexandru Averescu şi Alexandru Constantinescu. Monumentul, proiectat de Petre Antonescu, a fost construit în perioada 1921-1922 şi renovat în perioada 1935-1936. El comemorează victoria României în Primul Război Mondial.
Arcul de Triumf are 27 m înălţime, cu o singură deschidere şi este de formă paralelipipedică. Machetele au fost executate de artişti plastici, iar pentru cioplirea marmurei de Ruşchiţa, pe lângă sculptorii autohtoni, s-a apelat şi la zece sculptori din Italia.
Împreună cu Catedrala Încoronării de la Alba Iulia, cu Mausoleul de la Mărăşeşti, cu Crucea Eroilor Neamului de pe muntele Caraiman, Mausoleul din Parcul Carol şi cu Mormântul Eroului Necunoscut din Parcul Carol, Arcul de Triumf se numără printre monumentele care comemorează participarea României la Primul Război Mondial de partea Aliaţilor, la finalul căruia aproape toate teritoriile locuite de români s-au găsit pentru prima dată reunite la un loc.
Arcul de Triumf nu este primul monument de acest gen ridicat în capitala României, el fiind precedat de câteva construcţii provizorii cu semnificaţii asemănătoare, care au marcat, succesiv, victoria României în Războiul de independenţă (1878), jubileul celor 40 ani de domnie ai regelui Carol I (1906) şi revenirea familiei regale române din exilul de la Iaşi (1918). În Bucureşti au mai fost ridicate şi alte arcuri de triumf, cu existenţă temporară, în 1848, 1859, 1878, 1906 şi 1918, dar după Primul Război Mondial s-a luat decizia construirii unui monument cu caracter permanent.
În 1922, în timpul mandatului primarului Bucureştiului Matei Gh. Corbescu (februarie 1922 - decembrie 1922), s-a organizat o paradă în cinstea Marii Uniri. Deoarece Arcul de Triumf din 1918 fusese construit dintr-un material care nu rezista ploilor, primarul Matei Gh. Corbescu a venit cu propunerea să fie ridicat un nou Arc de Triumf, din lemn, până când se vor găsi bani de unul impunător. A fost criticat pentru iniţiativa sa, iar George Enescu i-a scris atunci primarului: ''Dar adevăratul Arc de Triumf, pe când?'' Prin urmare, în 1922, în contextul încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria ca suverani ai României Mari, comisia pentru organizarea serbărilor încoronării a apelat la serviciile arhitectului Petre Antonescu pentru ridicarea unui impunător Arc de Triumf în zona nordică a capitalei, pe şoseaua Kiseleff. Din cauza timpului scurt însă, doar scheletul construcţiei a fost turnat în beton armat, minunatele basoreliefuri exterioare fiind realizate din ipsos, ceea ce a determinat - odată încheiate serbările încoronării (în 16 octombrie 1922, când s-a organizat un spectacol, evocând lupta poporului român pentru unitate statală, la festivităţi participând reprezentanţi din peste 20 de state europene, din Statele Unite ale Americii şi Japonia, fapt ce a semnificat o largă recunoaştere internaţională a noii realităţi naţionale statale) - o degradare progresivă, provocată de intemperii, a aspectului exterior al Arcului de Triumf, acesta ajungând la începutul anilor 1930 un ''monument incomod'' pentru imaginea ''Micului Paris'' interbelic.
De-abia în 1932, în urma unui articol al lui Mihai Mora intitulat sugestiv ''O datorie imperioasă'', situaţia deplorabilă a Arcului de Triumf revine în atenţia opiniei publice, decizându-se nu demolarea monumentului construit în 1922, aşa cum ceruseră unele personalităţi, ci înlocuirea basoreliefurilor din stuc de pe acesta cu unele definitive, din piatră sau marmură de Ruşchiţa. De data aceasta, autorul, acelaşi Petre Antonescu, a dat edificiului o notă mult mai sobră în ceea ce priveşte finisajul exterior, cerând artiştilor pe care i-a cooptat la lucrări să se încadreze în această nouă manieră de lucru. Printre cei care au lucrat la finisaj se numără Constantin Baraschi, Alexandru Călinescu, Mac Constantinescu, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea şi Costin Petrescu, toţi nume cunoscute în perioada interbelică. Pe faţada sudică, sculptorii Mac Constantinescu şi Constantin Baraschi au dăltuit fiecare câte o reprezentare simbolică a Victoriei. Amplasate identic pe faţada de nord se găsesc alegoriile ''Bărbăţie'' de Ion Jalea şi ''Credinţă'' de Constantin Baraschi, precum şi alte două ''Victorii'' create de Cornel Medrea şi Dimitrie Onofrei. Lucrările decorative de la vechiul Arc de Triumf, realizate în 1922 de sculptorul Dumitru Măţăoanu, nu au mai fost folosite la refacerea definitivă a Arcului de Triumf.
Populaţia, şi cu precădere numeroasele asociaţii şi societăţi ale foştilor combatanţi din Primul Război Mondial, a contribuit cu peste 7 milioane de lei la edificarea Arcului de Triumf, răspunzând cu promptitudine subscripţiilor lansate în cursul anului 1935 de Ministerul Apărării Naţionale. Odată adunate sumele necesare, anul 1936 a fost consacrat integral definitivării monumentului, care a fost construit din granit de Deva, în stil clasic, după modelul marelui Arc de Triumf de la Paris. Forma sa este aceea a unui paralelipiped, având o temelie de 25×11,5 m şi o înălţime de 27 m. Monumentul are o înălţime de 11 m, o lăţime de 9,5 m şi o boltă. Stâlpii pe care se sprijină monumentul au scări interioare, care duc spre terasa acestuia. Arhitectul Victor G. Ştefănescu a fost însărcinat cu controlul tehnic şi administrativ al lucrărilor, care au început în aprilie 1935 şi au durat un an şi jumătate.
Ceremonia inaugurării a avut loc la 1 decembrie 1936, când se împlineau 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu România. Momentul a fost marcat de participarea regelui Carol al II-lea, a mamei sale, regina Maria, a prinţului moştenitor Mihai, a membrilor guvernului României şi a numeroşi invitaţi de onoare din ţară şi din străinătate.
Pe laturile monumentului au fost inscripţionate cuvintele: ''După secole de suferinţe creştineşte îndurate şi lupte grele pentru păstrarea fiinţei naţionale după apărarea plină de sacrificii a civilizaţiei umane se îndeplini dreptatea şi pentru poporul român prin sabia Regelui Ferdinand cu ajutorul întregei naţiuni şi gândul Reginei Maria'' (inscripţie centrală pe faţada de sud); ''Liberator de neam şi întregitor de hotare prin virtutea ostaşilor săi vrednici urmaşi ai eroilor creştinătăţii Ferdinand Domn şi Rege al românilor şi-a făcut intrarea la 16 octombrie 1922 în cetatea sa de scaun a Bucureştilor după încoronarea la Alba-Iulia'' (inscripţie centrală pe faţada de nord); ''Glorie celor ce prin lumina mintei şi puterea sufletului au pregătit unitatea naţională'' (inscripţie pe latura de est).
După instaurarea regimului comunist, Arcul de Triumf a fost ''mutilat'' prin scoaterea de pe părţile laterale a celor două texte ale proclamaţiilor regelui Ferdinand către ţară, cu ocazia intrării României în războiul de întregire şi cu prilejul încoronării de la Alba Iulia din 1922. De asemenea, au fost scoase de pe frontispiciul de pe faţada sudică a monumentului efigiile regelui Ferdinand Întregitorul, şi ale reginei Maria, realizate de sculptorul Alexandru Călinescu, şi au fost distruse, fiind substituite de două mari flori de piatră. După 1989, florile de piatră au fost date jos, şi au fost montate două medalioane din bronz, ce înfăţişează chipurile regelui Ferdinand şi al reginei Maria, înlocuindu-le pe cele originale, dar inscripţiile de pe panourile laterale au rămas tot martelate.
Astăzi, Arcul de Triumf reprezintă unul dintre simbolurile binecunoscute ale capitalei României. Construcţia adăposteşte un mic muzeu, care poate fi vizitat doar cu anumite ocazii speciale. Vizitatorii pot vedea patru expoziţii: Marele Război al Reîntregirii Neamului (fotografie şi film), Heraldica Marilor Familii Boiereşti (efigii din bronz, fotografii), Arcul de Triumf în Imagini (fotografii, machete), Marea Unire de la 1918 (unde se găsesc şi coroanele şi sceptrul regal reproduse 1:1, fotografii) şi pot urca pe terasa superioară.
Arcul de Triumf este înscris în Lista monumentelor istorice din Bucureşti, sector 1, din anul 2010. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.