Suprafaţa totală: 4.986 kmp
Numărul oraşelor: 7, dintre care 2 municipii - Botoşani, Dorohoi
Numărul comunelor: 71
Numărul satelor: 333

Judeţul Botoşani este situat în extremitatea de Nord-Est a ţării, la graniţa cu Ucraina (la Nord) şi Republica Moldova (la Est), ceilalţi vecini fiind judeţele Iaşi la Sud şi Suceava la Vest. În judeţ se află cea mai nordică localitate a ţării, Horodiştea.
În judeţ există două puncte de trecere a frontierei spre Republica Moldova, pentru trafic rutier: Stânca (România)/ Costeşti (Moldova) şi Rădauţi- Prut (România)/Lipcani (Moldova), inaugurat în februarie 2010. Circulaţia peste cele doua maluri ale Prutului, între localităţile Rădauţi-Prut şi Lipcani, a fost imposibilă după 1944, când podul construit în 1937 a fost aruncat în aer de trupele germane. Un nou pod a fost finalizat în 2005, în cadrul unui proiect finanţat din fonduri europene.
Suprafaţa totală a judeţului reprezintă 2‚1% din teritoriul naţional.
Populaţia se cifrează, conform Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2011, la 412.626 de locuitori. Dintre aceştia, 167.772 persoane (40,65%) locuiesc în mediul urban şi 244.854 (59,3%) în mediul rural. Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 393.700 persoane. Astfel, distribuţia populaţiei după etnie arată că populaţia română este majoritară în judeţul Botoşani (98,6%). Populaţia de etnie romă înregistrată deţine o pondere de 1.06%, existând şi mici grupări de ucraineni (659 persoane), ruşi-lipoveni (404), evrei (54), maghiari, germani.
Teritoriul judeţului se află în totalitate în zona de dealuri a Moldovei de Nord.
Relieful prezintă diferenţe de altitudine relativ reduse, variaţiile fiind între 587 m în zona Dealu Mare Tudora şi 54 m în lunca Prutului. Dealurile Siretului sunt mai înalte la Vest şi în sectorul nordic al Câmpiei Moldovei, iar la Est dealurile au altitudine mică, cu caracteristici proprii Podişului Moldovei.
Judeţul Botoşani are o bogată reţea hidrografică, alcătuită din râurile Siret, Prut, Jijia, Başeu, Sitna şi afluenţi, pe cursul cărora s-au amenajat 148 de lacuri, iar pe râul Prut, la frontiera cu Republica Moldova, s-a construit un important nod hidrotehnic: lacul de acumulare de la Stânca, comuna Ştefăneşti, cu o suprafaţă de 5.900 ha. Lacurile şi apele curgătoare ocupă 138‚3 kmp (2‚8 %) din suprafaţa judeţului.
Compoziţia geologică a fost influenţată de această acoperire cu ape. Judeţul este bogat în zăcăminte de argilă, betonită şi depozite de tufă calcaroasă, formate de izvoarele bogate în piatră de var (oxid de calciu), întâlnite pe valea râului Prut. Există de asemenea importante zăcăminte de turbă în zona Dersca. Resursele naturale sunt reprezentate şi de nisipuri foarte fine, prelucrate la Miorcani (Rădăuţi Prut). În partea estică a comunei Păltiniş se găsesc depozite de ipsos, iar pe Valea Ursoaia depozite de sulf.
Solul judeţului conţine resurse importante pentru materiale de construcţii: nisipuri (Stânceşti, Baisa), balast (Huţani, Corni), pietriş (Dersca), calcar (Ştefăneşti, Hudeşti, Vorona).
Suprafaţa acoperită de păduri şi vegetaţie forestieră reprezintă 11‚5% din teritoriul judeţului.
În categoria rezervaţii naturale sunt incluse: Stânca - Ştefăneşti - rezervaţie geologică şi floristică (1 ha); pădurea Ciornohal- rezervaţie forestieră (77 ha); pădurea Vorona - rezervaţie floristică şi faunistică (150 ha); pădurea Tudora- regiunea Dealul Mare - rezervaţie de tisa (117 ha), făgetul secular Stuhoasa, comuna Suharău (60 ha); arinişul de la Horlăceni, comuna Şendriceni - rezervaţie forestieră (5 ha); turbăria Dersca - rezervaţie floristică (10 ha); Bucecea Bălţile Siretului - rezervaţie floristică (2 ha); Stânca Ripiceni (de tip geologic şi floristic- 1 ha), Lacul Stânca Costeşti.
Municipiile judeţului sunt Botoşani, reşedinţa de judeţ, şi Dorohoi, declarat municipiu în anul 1994. Celelalte oraşe sunt: Darabani, Săveni, Bucecea, Flămânzi, Ştefăneşti, ultimele trei fiind ridicate la rangul de oraş în anul 2004. AGERPRES/ (Documentare- Roxana Mihordescu, editor: Horia Plugaru)