Portocalul, după unii cercetători originar din China, după alţii din India, a devenit în prezent extrem de popular nu doar pentru gustul său, ci şi pentru beneficiile aduse sănătăţii.
Cunoscute în Asia şi Indonezia de mai bine de 2.000 de ani, portocalele au fost menţionate în documente încă de pe vremea lui Confucius. Portocalul a fost adus de arabi în Occident. Din India, a trecut în Arabia, unde se numea naranj. Portocalele dulci au fost aduse în Europa în secolul al XV-lea de navigatorii portughezi şi italieni. În sudul Franţei, era numit naurange. Apoi, în engleză şi franceză s-a transformat în orange. În olandeză, se numeşte ''sinaasappel'' (măr chinezesc).
În limba română, denumirea pomului fructifer portocal provine de la denumirea fructului său, portocală, care este un împrumut din limba greacă modernă.
Portocalul dulce (Citrus sinensis) este un arbore fructifer din genul Citrus, care face parte din familia Rutaceae. Este un hibrid cultivat încă din vremurile antice, o combinaţie între pomelo (Citrus maxima) şi mandarină (Citrus reticulata). Există o mare varietate de portocali cu mari diferenţe, fundamentale pentru calitatea şi gustul fructului, care variază de la dulce la acru. Specia Citrus aurantium produce portocale amare utilizate pentru fabricarea băuturilor, marmeladelor şi prăjiturilor. Grupul Navel caracterizat prin fructul lui mare şi fără seminţe, cu coacere precoce, nu este recomandat pentru sucuri. Portocalul de Galicia (Spania) este o varietate braziliană şi se adaptează bine în regiunile călduroase.
În urmă cu 100 de ani, portocalele erau foarte scumpe şi, ca atare, erau consumate doar de sărbători.
Astăzi, cultivarea acestui arbore face parte din agricultura multor ţări. Se cultivă în Statele Unite (Florida şi California), în cea mai mare parte din ţările mediteraneene şi în alte ţări, precum: Brazilia, Costa Rica, Belize, Cuba, Pakistan, China, India, Iran, Egipt, Turcia şi Africa de Sud. Creşte în general în regiuni umede.
Fructul conţine următoarele substanţe active: hesperidina, pectina; Acidul: ascorbic, citric; Alcaloizi: Betadina; Zaharuri: fructoză, galactoză; Vitamine (B2, B1, B6, şi C); Minerale: fier, calciu, magneziu, fosfor, potasiu, sodiu, zinc (în fruct).
Portocalele pot fi consumate atât ca atare, la o gustare, cât şi încorporate în reţete culinare. În zilele noastre, sucul de portocale este o parte integrantă a unui mic-dejun sănătos. Portocalele sunt disponibile în două categorii: dulci şi amare, fiind preferate mai mult în varianta lor dulce. Sucul trebuie consumat imediat după ce este obţinut, deoarece vitamina C oxidează relativ repede.

Beneficii aduse sănătăţii
Cea mai importantă substanţă activă este hesperidina, care are un rol semnificativ în reducerea hipertensiunii arteriale, a colesterolului "rău", reduce riscul de infarct şi de accident vascular şi are proprietăţi antiinflamatorii. Scade semnificativ riscul de a dezvolta artrita reumatoidă. Ea este prezentă în coaja de portocală şi în pieliţa care înveleşte miezul. Potrivit unui studiu american, are potenţialul de a scădea colesterolul fiind mai eficient decât anumite medicamente şi nu are efecte secundare.
Prin vitamina B6, portocalele susţin producerea de hemoglobină şi, datorită conţinutului de magneziu, ajută la reglarea presiunii sangvine. Pentru hipertensivi, portocalele pot reduce valorile tensiunii.
O singură portocală conţine 116% din doza zilnică recomandată de vitamina C, care este vitală pentru un sistem imunitar puternic, ajutând la combaterea radicalilor liberi ce dăunează ADN-ului. Principalul rol al acestuia este să ne protejeze de boli, de aceea portocalele fac bine în diverse afecţiuni: răceli, gripă, infecţii recurente la nivelul urechii etc.
Un pahar de suc de portocale ne ajută să împedicăm scăderea masei osoase şi, implicit, să prevenim osteoporoza, potrivit unui studiu recent realizat de cercetătorii americani.
Naringina, una dintre substanţele din clasa flavonoidelor, care se găseşte din abundenţă în citrice (şi roşii), este bine cunoscută pentru virtuţile sale în lupta cu cancerul. Oamenii de ştiinţă susţin că aceasta are capacitatea de a reface ADN-ul distrus din celule care favorizează apariţia cancerului şi în plus stimulează ficatul să ardă grăsimea în exces din organism. Anumiţi compuşi din portocală sunt eficienţi în lupta împotriva cancerului esofagian, orofaringian (cancer al gurii şi gâtului), cât şi stomacal. Cercetătorii au constatat că riscul de apariţie a acestor tipuri de cancer este cu 40-50% mai redus. Două studii de specialitate japoneze au demonstrat că persoanele care beau în mod regulat cantităţi moderate de suc de portocale îşi reduc substanţial riscul de cancer hepatic, datorită aportului bogat de carotenoizi. Consumul alimentelor bogate în beta-criptoxantina, pe care o găsim în special în portocale, porumb, dovleac, papaya, ardei roşu şi piersici, poate să scadă riscul de apariţie a cancerului pulmonar.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a informat într-un raport că o dietă în care sunt incluse multe citrice are rolul de a proteja inima de bolile cardiovasculare datorită conţinutului ridicat de potasiu şi vitamina C. Potasiul, un mineral electrolit care se regăseşte în portocale, contribuie la menţinerea funcţiei cardiace în parametri optimi. Când nivelul potasiului scade, se instalează artimiile.
Citricele aduc beneficii în numeroase afecţiuni precum: Alzheimer, Parkinson, artrită, astm, degenerescenţă maculară, diabet, scleroză multiplă, holeră, gingivită, funcţionarea optimă a plămânilor, cataractă, colită ulcerativă şi maladia Crohn. De asemenea, ajută la prevenirea obezităţii.
Portocala este considerată aliment cu calorii negative, având mai puţine calorii decât necesită digestia acesteia. În curele de slăbire bazate pe fructe se recomandă între 3 şi 5 portocale pe zi. Este important ca acestea să fie consumate nu înainte sau imediat după masă, ci într-o masa separată, doar de fructe, pentru că au alt timp de digestie şi pot fermenta alte alimente.
Antioxidanţii din portocale protejează pielea de daunele radicalilor liberi care duc la îmbătrânire prematură. Cercetătorii Universităţii din Innsbruck (Austria) au descoperit că nivelul de antioxidanţi conţinut de portocale este maxim (în mod paradoxal) atunci când fructul este foarte copt şi aproape trecut/stricat din punct de vedere ''gustativ''.
O portocală asigură 12,5% din necesarul zilnic de fibre, reducând astfel nivelul colesterolului şi prevenind apariţia aterosclerozei. Portocalele sunt extrem de benefice în cazul diabeticilor, zahărul natural din portocale, numit fructoză, previne creşterea nivelului de glucoză în sânge după masă. Funcţionează şi în cazul persoanelor care suferă de sindromul colonului iritabil, diminuând problemele cu constipaţia sau diareea. Portocala este un aliment eficient în remediul indigestiei cronice. Oferă linişte organelor digestive şi suplimentează nutriţia într-o formă de asimilare mult mai uşoară.
Un studiu publicat în British Journal of Nutrition informează că femeile care consumă 1/2 - 1 litru de suc de portocale, grepfrut sau mere în fiecare zi îşi reduc semnificativ riscul de a face pietre la rinichi. Sucul portocalelor reduce riscul formării calculilor renali şi al instalării bolilor de rinichi.
Potrivit specialiştilor, un pahar cu suc de portocale pe zi previne apariţia ulcerului gastric. De aceea, se recomandă o dietă cu alimente bogate în vitamina C pentru a împiedica dezvoltarea infecţiilor cu Helicobacter pylori (bacteria care ne îmbolnăveşte stomacul).
Coaja acestui fruct, bogată în uleiuri esenţiale, are proprietăţi antimicrobiene şi antiinflamatoare. Folosită în ceai sau prăjituri, ţine departe virusurile intestinale.
În prezent, cercetătorii studiază rolul pe care-l pot avea în stimularea şi buna funcţionare a creierului.
Chiar dacă aceste fructe nu au un conţinut impresionant în vitamina A sau în vitaminele din complexul B, s-a demonstrat ca substanţele nutritive din portocale sunt mult mai eficient absorbite de către organism, în comparaţie cu legumele, de exemplu.
O portocală sănătoasă trebuie să aibă coaja uşor texturată, să fie fermă şi grea pentru mărimea ei. Cele grele au conţinut de suc mai mare decât cele buretoase şi uşoare.
Iată de ce, spun experţii, atunci când consumăm citrice, e de preferat să nu aruncăm nimic. Nici măcar coaja care poate fi adăugată la ceaiuri, la deserturi sănătoase sau chiar la cosmetice preparate în casă.AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu,editor: Marina Bădulescu)