Muzeul Colecţiilor de Artă este găzduit de clădirea fostului Palat Romanit, pe Calea Victoriei, nr. 111. Edificiul, a cărui construcţie a început în jurul anului 1812, este unul din reperele importante ale începuturilor arhitecturii moderne din Bucureşti. Finalizat de către vistiernicul Grigore Romanit (Romanet), al cărui nume îl poartă, palatul a fost supus de-a lungul timpului unor transformări masive, rămânând însă un martor al vieţii politice, sociale şi culturale a Capitalei.
Inaugurat în 1978 ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, Muzeul Colecţiilor de Artă reuneşte donaţiile făcute de-a lungul anilor de colecţionari cu merite deosebite în păstrarea unui valoros patrimoniu artistic.
Din 1986 până în 2009, muzeul a fost deschis parţial pentru public. La începutul anului 2009, porţile instituţiei s-au închis, ca urmare a avansării lucrărilor de consolidare şi restaurare, finanţate prin împrumutul oferit României de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în vederea reabilitării monumentelor istorice reprezentative.
La 4 iunie 2013, Muzeul Colecţiilor de Artă a fost redeschis oficial, publicul având posibilitatea de a-l vizita integral după o pauză de aproape 40 de ani. Printre primii vizitatori s-au numărat premierul Victor Ponta, prinţul Charles, dar şi ambasadori, directori ai altor muzee din Bucureşti, politicieni şi ziarişti.
Muzeul include trei corpuri de clădire şi 66 de săli de expunere permanente. Restaurarea a constat, în primul rând, în consolidarea clădirii care a fost grav afectată de seisme, apoi reorganizarea muzeală cu mobilier nou şi restaurarea lucrărilor. Vizitatorii se pot delecta admirând 34 de colecţii particulare care au fost donate de-a lungul anilor statului român şi patru colecţii în premieră, donate în perioada în care muzeul era închis. Acestea din urmă sunt: colecţia C. Baba, colecţia Radu Ionescu, donaţia Adina Nanu şi colecţia Mircea Marosin.
Muzeul readuce la viaţă perioada interbelică, interval în care se conturează şi se impun renumite colecţii precum cele ale lui Iosif N. Dona, Garabet Avachian, Alexandra şi Barbu Slătineanu, Marcu Beza, Béatrice şi Hrandt Avachian.
În cele trei clădiri ale muzeului sunt găzduite lucrări celebre ale lui Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Pătraşcu, Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Camil Ressu, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Ghiaţă. Printre operele de artă expuse se găsesc şi lucrări ale unor artişti cunoscuţi din şcolile franceză, olandeză, italiană, precum Camille Pissarro, Vincent van Gogh, Bernardo Strozzi.
Nu lipsesc, de asemenea, lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă de provenienţă occidentală sau orientală. Arta extrem orientală se impune prin statuete tibetane din bronz şi bronz aurit, cloisonné-uri, precum şi piese din lemn şi fildeş datând din secolele XVIII-XIX. Patrimoniul de artă decorativă al colecţiilor reuneşte preţioase piese europene: porţelan, sticla de Boemia, mobilier, alături de obiecte de artă veche egipteană, covoare turceşti şi de Transilvania din secolele XVII-XIX, ceramică persană din aceeaşi perioadă etc.
Anumite colecţii se remarcă prin tematica foarte clar definită: colecţia Simu - artă românească şi franceză; colecţia Slătineanu - artă populară; colecţia Béatrice şi Hrandt Avachian - artă decorativă şi orientală; colecţia Marcu Beza - arta Orientului Apropiat. Altele au un caracter monografic, printre acestea numărându-se colecţia Iosif Iser, colecţia Corneliu Baba, colecţia Lucia Demetriade Bălăcescu.
Expunerea colecţiilor ţine seama de specificul patrimoniului, urmărind redarea configuraţiei originare a fiecărei colecţii într-o prezentare coerentă atât sub raport cronologic, cât şi sub raportul filiaţiilor stilistice.
La subsolul Muzeului Colecţiilor de Artă funcţionează Lapidarium, ce conţine o colecţie de elemente de piatră sculptată din secolele XVII-XIX, din patrimoniul secţiei de Artă Veche Românească a Muzeului Naţional de Artă. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea)