Găzduită în premieră de Bucureşti, în perioada 2-4 aprilie 2008, reuniunea la nivel înalt a NATO a dezbătut temele semnificative ce privesc extinderea Alianţei, relaţiile sale cu Federaţia Rusă şi misiunea din Afganistan. Un număr de 3.000 de oficiali din 49 de ţări s-au aflat la Bucureşti pentru a lua parte la lucrările Consiliului Nord-Atlantic. Printre aceştia s-au numărat preşedintele american George W. Bush, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Nikolas Sarkozy, premierul britanic Gordon Brown, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Duaro Barroso, preşedintele rus Vladimir Putin, liderul ucrainean Viktor Iuşcenko, premierul italian Romano Prodi, premierul spaniol Jose Rodriguez Zapatero, secretarul general al ONU, Ban-Ki moon. Un succes semnificativ pentru summit-ul NATO de la Bucureşti a fost prezenţa preşedintelui rus Vladimir Putin, la Consiliul NATO-Rusia, pentru prima dată de la înfiinţarea acestui organism de cooperare cu Federaţia Rusă.
După aproape şase ani, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES (la acel moment ROMPRES) reia principalele ştiri transmise cu ocazia summit-ului de la Bucureşti.

3 aprilie 2008
Preşedintelui Bush i-a lipsit la Bucureşti curcubeul
Bucureşti, 3 apr /Rompres/ - Curcubeul a fost singurul lucru care i-a lipsit preşedintelui SUA, George W. Bush, în această săptămână, cât a stat la Bucureşti, el mărturisind acest lucru, vineri, la finalul întâlnirii avute cu primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.
Liderul de la Casa Albă a remarcat, în schimb, progresele şi schimbarea în bine a României de la ultima sa vizită în ţara noastră.
"Una peste alta, vizita aici a fost extraordinară. Este a doua oară când vin în România. Nu am avut parte de această dată de curcubeul dramatic pe care l-am văzut ultima oară când am venit, dar este foarte clar că s-au înregistrat o serie de progrese. Locul arată altfel pentru mine, spiritul este încă unul puternic, libertatea predomină şi vă felicit domnule prim-ministru, pe dvs., Guvernul şi pe toţi cei implicaţi pentru progresele înregistrate", a declarat preşedintele George W. Bush. ROMPRES

3 aprilie 2008
Bush a cerut scuze bucureştenilor şi a felicitat Guvernul pentru organizarea Summitului
Bucureşti, 3 apr /Rompres/ - Preşedintele SUA, George W. Bush, a cerut vineri, după întâlnirea cu prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu, scuze bucureştenilor pentru neplăcerile create pe perioada Summitului şi a felicitat totodată autorităţile române pentru modul în care au organizat Summitul NATO de la Bucureşti.
"Aş dori să felicit Guvernul, pe dvs., pentru găzduirea unui summit NATO de succes. Nu este uşor să găzduieşti atâtea automobile, bodiguarzi, lideri ai lumii, cu onorurile cu care i-aţi primit. Aţi organizat foarte bine şi toţi cei care au venit la Summit au fost foarte impresionaţi. Aş dori să le mulţumesc bucureştenilor pentru răbdarea lor şi să îmi cer scuze pentru neplăcerile create, dar cred că a fost un semn bun şi a fost important pentru ţara dvs. să organizeze acest important eveniment. A fost un Summit de foarte mare succes", a spus preşedintele Bush.
George W. Bush a subliniat că întâlnirea cu prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu a fost una foarte bună.
"Am avut o întâlnire bună pentru că suntem prieteni buni", a declarat preşedintele american.
Acesta a glumit apoi când, rugată de premierul Tăriceanu să traducă pentru presă declaraţia liderului american, interpreta Casei Albe i-a răspuns premierului că a fost informată că toată lumea vorbeşte engleză şi nu este nevoie să traducă.
"Voi vorbi în română atunci", a glumit preşedintele SUA. ROMPRES

4 aprilie 2008
Putin: Consiliul NATO-Rusia, progres pe partea politică
Bucureşti, 4 apr /Rompres/ - Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a afirmat, vineri, la finalul Consiliului NATO-Rusia, că în cadrul reuniunii s-a realizat un progres pe partea politică.
"S-a putut realiza progres pe partea politică. Un exemplu în acest sens este asistenţa comună oferită operaţiunilor din Afganistan şi permisiunea de a tranzita spaţiul terestru, precum şi operaţiile comune privind spaţiul cosmic şi sisteme anti-rachetă. Rezultatul depinde de atitudinea statelor din vestul Europei faţă de Rusia şi disponibilitatea lor de a realiza compromisuri", a afirmat Vladimir Putin, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii. ROMPRES

4 aprilie 2008
Putin: Nu este posibilă o repetare a Războiului Rece
Bucureşti, 4 apr /Rompres/ - Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a declarat vineri, la Bucureşti, după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, că nu este posibilă o repetare a Războiului Rece.
"Nimeni nu este interesat de acest lucru. Nici SUA, nici Rusia nu sunt interesate de revenirea în trecut. Nu există divergenţe în Europa. Azi, în general, nu ne separă nimic", a afirmat Putin. ROMPRES

4 aprilie 2008
Putin: Afirmaţia că extinderea NATO urmăreşte asigurarea democraţiei, "ciudată şi exagerată"
Bucureşti, 4 apr /Rompres/ - Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat, vineri, la finalul reuniunii Consiliului Rusia-NATO, că afirmaţia potrivit căreia extinderea Alianţei Nord-Atlantice urmăreşte asigurarea stabilităţii şi a democraţiei în Europa este o teză ''ciudată şi exagerată'', pentru că aderarea unei ţări la această structură nu înseamnă neapărat democratizarea acesteia.
În viziunea liderului de la Kremlin, extinderea automată a NATO în Europa de Est nu reprezintă soluţia pentru problemele şi provocările actuale, după cum nici existenţa în sine a Alianţei Nord-Atlantice nu răspunde în mod eficient şi efectiv la aceste provocări.
Preşedintele Rusiei a afirmat că extinderea NATO până în apropierea graniţelor ţării sale este considerată la Moscova ca o ''ameninţare directă la adresa Rusiei'' şi că afirmaţii potrivit cărora această extindere nu este îndreptată împotriva Rusiei ''nu ne pot mulţumi'' pentru că în chestiuni ce privesc securitatea naţională nu se poate discuta pe bază de ''promisiuni''.
Vladimir Putin a afirmat că ''nimic nu se poate face fără Rusia'' în domenii precum combaterea terorismului, situaţia din Afganistan sau sectorul nuclear şi a subliniat disponibilitatea ţării sale de a colabora constructiv cu partenerii din cadrul NATO pentru a găsi soluţii în faţa acestor probleme.
Liderul de la Kremlin a insistat asupra faptului că, după Războiul Rece, Moscova şi-a respectat obligaţiile şi promisiunile pe care le-a făcut, închizând două baze militare din Georgia, distrugând sau retrăgând cantităţi importante de armament în Transnistria, retrăgând aproape toate trupele de pe teritoriul Europei şi lichidând bazele militare din Vietnam şi Cuba. ''Şi ce am primit în schimb?'', a întrebat retoric preşedintele rus. El a răspuns pe acelaşi ton: ''O bază militară americană în România, unde ne aflăm acum, o altă bază în Bulgaria'' şi eventualitatea amplasării în Polonia şi Republica Cehă a unor elemente ale scutului american de apărare anti-rachetă.
Putin a adăugat că în Europa zilelor noastre nu mai există divergenţe de ordin ideologic şi că ''nimic nu ne separă astăzi'', făcând aluzie la relaţiile dintre Occident şi Rusia şi precizând că aceasta din urmă nu doreşte altceva decât să fie ''auzită'' de partenerii din Vest, lucru care (la reuniunea Consiliului NATO-Rusia) s-a şi întâmplat, ''cel puţin din partea unora''.
Mai mult decât atât, preşedintele Rusiei a mărturisit că are o mare dragoste faţă de istoria Europei şi l-a citat pe celebrul cancelar Bismarck care spunea că ''politica este arta posibilului'' şi că în politică ''ceea ce contează sunt capacităţile şi nu intenţiile''.ROMPRES

4 aprilie 2008
Bush i-a mulţumit lui Tăriceanu pentru ospitalitate
Bucureşti, 4 apr /Rompres/ - Preşedintele George W. Bush i-a mulţumit, vineri, prim-ministrului Călin Popescu-Tăriceanu pentru ospitalitatea cu care a fost primit.
Prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu preşedintele Bush.
Din delegaţia preşedintelui american a făcut parte secretarul de stat american Condoleezza Rice, iar din partea română au mai fost prezenţi miniştrii Adrian Cioroianu şi Teodor Meleşcanu. La întâlnire au asistat ambasadorul SUA la Bucureşti, Nicholas Taubman, şi ambasadorul României la Washington, Adrian Vieriţa.
După ce au intrat în holul Palatului Victoria, George Bush şi Condoleezza Rice s-a întreţinut cordial cu premierul Tăriceanu şi miniştrii Cioroianu şi Meleşcanu.
La fotografia oficială, prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu i-a urat din nou bun venit preşedintelui Bush, iar acesta a mulţumit pentru primire.
"Vă mulţumesc pentru ospitalitatea dvs!", a spus preşedintele Bush.
Pe agenda discuţiilor dintre premierul Tăriceanu şi preşedintele SUA, George W. Bush, se va afla, potrivit unor surse oficiale, colaborarea economică dintre cele două state, România dorind o prezenţă mai solidă a investitorilor americani în ţara noastră. Recenta achiziţia de către Ford a SC Automobile Craiova ar putea fi dată ca exemplu al bunelor relaţii economice dintre cele două state.
În cadrul aceloraşi discuţii, partea română va aborda în mod special colaborarea cu SUA în domenii precum infrastructura, energia, protecţia mediului şi agricultura.
România şi-ar putea reitera, totodată, interesul ca ţara noastră să fie cuprinsă în programul "Visa Waiver". ROMPRES

4 aprilie 2008
Scheffer: Aliaţii apreciază foarte mult contribuţia Ucrainei la operaţiunile aliaţilor
Bucureşti, 4 apr /Rompres/ - Declaraţia "fermă" făcută de aliaţi cu privire la faptul că Ucraina şi Georgia vor deveni membre NATO este foarte clară şi nu lasă loc de îndoială, a declarat, vineri, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, precizând că documentul marchează începutul unui proces.
Într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu preşedintele ucrainean, Victor Iuşcenko, la finalul reuniunii Comisiei NATO-Ucraina, Scheffer a refuzat să indice motivele pentru care Aliaţii au decis să amâne acordarea MAP-ului pentru Ucraina şi Georgia, explicând că ceea ce este important este faptul că NATO a luat decizia ca cele două ţări să i se alăture, chiar dacă acest lucru nu se va întâmpla "peste noapte" şi chiar dacă, la fel ca întotdeauna, este nevoie de îndeplinirea unor criterii pentru ca acest lucru să se întâmple.
Secretarul general al Alianţei a afirmat că în luna decembrie va avea loc o întâlnire a miniştrilor de externe ai NATO împreună cu omologii din Ucraina şi Georgia, pentru a face o primă evaluare a modului în care cele două state îndeplinesc criteriile pentru Planul de acţiune pentru aderare (MAP).
Totodată, Jaap de Hoop Scheffer a afirmat că aliaţii apreciază foarte mult contribuţia Ucrainei în toate operaţiunile şi misiunile NATO.
"Nu cunosc niciun alt partener care să aibă o asemenea atitudine", a subliniat oficialul NATO, care a catalogat acest comportament al Kievului drept un semnal puternic al angajamentului pe care Ucraina şi l-a luat faţă de Alianţă. ROMPRES

4 aprilie 2008
Emil Constantinescu: Progresele României, remarcate la Summitul NATO
Bucureşti, 4 apr /Rompres/ - Summitul NATO de la Bucureşti a fost benefic pentru România, dând posibilitatea invitaţilor să remarce progresele României printr-un contact direct, a declarat vineri, pentru ROMPRES, fostul preşedinte al României Emil Constantinescu.
"Summitul NATO de la Bucureşti a poziţionat România ca o capitală importantă cu disponibilităţi de a organiza evenimente marcante şi a creat posibilitatea ca un număr mare de şefi de stat şi personalităţi media să remarce progresele realizate în ultimii ani de către România printr-un contact direct. În general, reacţiile participanţilor de la diferite nivele pe care le-am primit în mod direct sunt pozitive aproape integral privind atât ambianţa, cât şi capacitatea de organizare. Consider că Summitul NATO de la Bucureşti marchează un moment important în evoluţia Tratatului", a spus Constantinescu.
În opinia fostului şef al statului, summitul a marcat asumarea unor sarcini globale şi trecerea de la o alianţă defensivă, aşa cum a fost ea construită în timpul Războiului Rece, la una politico-strategică "ce îşi asumă un rol important în pacea şi stabilitatea lumii".
Potrivit fostului preşedinte, abordarea problemei din Afganistan şi participarea unui număr de importante personalităţi din afara alianţei, inclusiv secretarul general ONU, marchează dorinţa unei cooperări în viitor între ONU şi Alianţa lărgită NATO.
"Putem privi deciziile NATO ca marcând o democratizare a acestei organizaţii. În cadrul summitului, unele ţări şi-au putut exercita dreptul de veto sau poziţii diferite faţă de cele ale SUA. Arată că se trece la o nouă etapă, în care deciziile se iau în urma unor dezbateri reale în care fiecare ţară să poată să-şi exprime interesele proprii în cadrul intereselor globale ale alianţei", a explicat Constantinescu.
Emil Constantinescu a apreciat Conferinţa Transatlantică şi Reuniunea Tinerilor Atlantişti, manifestări care s-au desfăşurat în paralel cu summitul NATO şi care a reunit persoane tinere din ţările membre NATO sau state interesate să adere.
"Cred că accentul pus pe dialogul tinerei generaţii, care înseamnă o punere în discuţie a valorilor esenţiale şi a principiilor organizaţiei, este un semnal veridic. În viitor, capacitatea de dialog va fi mai importantă pentru un răspuns adecvat la provocările globalizării decât armele", a conchis fostul preşedinte. ROMPRES

4 aprilie 2008
Tăriceanu apreciază drept utile discuţiile cu Bush
Bucureşti, 4 apr /Rompres/ - Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a calificat vineri drept utile convorbirile avute, la Palatul Victoria, cu preşedintele Statelor Unite ale Americii, George W. Bush, menţionând că dialogul nu s-a axat doar pe aspecte politice, ci s-a făcut referire şi la investiţiile americane în România.
"A fost o discuţie extrem de agreabilă şi mai ales utilă pe teme de interes bilateral. I-am mulţumit preşedintelui american pentru încrederea pe care a arătat-o României în organizarea acestui Summit NATO la Bucureşti", a afirmat Tăriceanu.
Potrivit lui Tăriceanu, organizarea reuniunii în România reprezintă un lucru simbolic care face parte dintr-o viziune mai amplă de a întări şi unifica Europa după căderea cortinei de fier, de a întări flancul estic şi sud-estic al Alianţei Nord-Atlantice.
"I-am mulţumit preşedintelui american pentru încrederea pe care a arătat-o României pentru organizarea Summitului NATO la Bucureşti. Organizarea acestui summit face parte dintr-un proiect, o misiune mai amplă - aceea de a întâlni şi de a unifica Europa după căderea Cortinei de Fier, de a întări flancul estic şi sud-estic al Alianţei Nord-Atlantice, începând de la Marea Baltică până la Marea Mediterană şi Marea Neagră.
În acest sens, a adăugat el, trebuie interpretată aderarea Croaţiei şi Albaniei la NATO, exprimându-şi speranţa că, în curând, şi Macedonia se va alătura Alianţei, precum şi declaraţia în favoarea Georgiei şi Ucrainei.
Şeful Executivului a precizat că discuţia cu liderul de la Casa Albă nu a inclus subiecte preponderent politice, ci au fost dezbătute aspecte sociale şi economice, cu accent pe atragerea investiţiilor americane în România.
"I-am spus preşedintelui Bush că nutresc de mai multă vreme o dorinţă puternică, aceea de a vedea o investiţie puternică în România, care va fi elementul ce va centra interesele noastre comune şi va consolida parteneriatul strategic între SUA şi România. Având interese comune în România, eu mă simt mai bine protejat ca român, iar ca premier simt că România va fi mai bine protejată în viitor", a afirmat primul-ministru.
Şeful executivului a evocat, totodată, dorinţa comună de a împlini o iniţiativă anunţată, joi, de preşedintele american privind crearea Fundaţiei româno-americane pentru sprijinirea educaţiei şi pentru acordarea de burse studenţilor români.
"50 de milioane de dolari vor fi baza care va constitui începutul acestei fundaţii, care va putea să atragă fonduri de peste un miliard de dolari şi care vor fi folosiţi în aceste scopuri. Investim, prin urmare, în viitor şi cred că aceşti oameni vor fi cei mai buni ambasadori ai noştri în America şi ai Americii în România", a afirmat premierul Călin Popescu-Tăriceanu. ROMPRES

4 aprilie 2008
Angela Merkel se declară ''foarte mulţumită'' de Summitul NATO
Bucureşti, 4 apr /Rompres/ - Summitul NATO de la Bucureşti a înregistrat rezultate pozitive pentru viitorul Alianţei, fiind reafirmat rolul important al acestei organizaţii în menţinerea securităţii în Afganistan, ca o condiţie pentru stabilitatea necesară dezvoltării economice a acestei ţări, a afirmat vineri, la Bucureşti, cancelarul german Angela Merkel.
Într-o conferinţă de presă organizată la finalul reuniunii Consiliului NATO-Rusia, Merkel a spus că revine în Germania ''foarte mulţumită'' de rezultatele Summitului NATO.
"După şase ani, a fost organizat un nou Consiliu NATO-Rusia. Am subliniat că dorim ca aceste întâlniri să fie mai dese, pentru a elimina divergenţele existente în relaţiile dintre noi", a mai spus cancelarul german.
La rândul său, ministrul de Externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a estimat în acelaşi cadru că reuniunea NATO de la Bucureşti "nu a fost una uşoară".
El a apreciat ca încurajator faptul că liderii ţărilor membre au transmis un mesaj clar Ucrainei şi Georgiei în ceea ce priveşte viitoarea lor integrare euro-atlantică.
Totodată, Steinmeier a salutat acordul la care au ajuns NATO şi Rusia şi care va permite tranzitarea teritoriului rus de către încărcăturile nemilitare destinate Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate din Afganistan (ISAF).
Ministrul german de Externe şi-a exprimat satisfacţia faţă de faptul că liderii statelor membre NATO au decis suplimentarea cu aproximativ 2.000 de militari a Forţei Internaţionale.
În prezent, Germania are trimişi în Afganistan 3.490 de militari, dar cel mai mare furnizor de trupe în cadrul ISAF este SUA, cu 19.000 de militari, ţară urmată de Marea Britanie, cu 7.750 de militari. ROMPRES

4 aprilie 2008
Băsescu: Toţi membrii îşi pot găsi reprezentate interesele în deciziile NATO
Bucureşti, 4 apr /Rompres/ - Summitul NATO de la Bucureşti a avut o valoare de exemplu pentru modul în care, indiferent de dimensiuni şi influenţă, toate statele membre îşi pot găsi interesele reprezentate în deciziile Alianţei, a declarat vineri, la întâlnirea cu tinerii atlantişti, preşedintele Traian Băsescu.
"De multe ori, în opinia publică s-a acreditat ideea că ceea ce hotărăsc statele mari în interiorul NATO este automat preluat şi pentru statele mici sau mai puţin influente. Acest summit a demonstrat că, în mod egal, atât un stat mare, cât şi unul mic sau unul mediu pot avea punctele de vedere respectate", a spus şeful statului.
El a subliniat că, deşi toate statele membre NATO au susţinut unanim intrarea Macedoniei în Alianţă, mecanismul intern democratic de funcţionare a Alianţei a permis unui stat "care are interesele lezate, Grecia", să spună "Nu" celorlalţi membri.
"Ce s-a întâmplat la acest summit, dincolo de valoarea politică şi militară deosebită, are şi o valoare democratică, de exemplu, pentru ce înseamnă posibilitatea fiecărui membru al Alianţei de a se exprima, de a-şi găsi reprezentate interesele în deciziile Alianţei", a subliniat preşedintele României.
Vorbind despre procesul de evoluţie al NATO, de la războiul rece până în prezent, Traian Băsescu a arătat că, de la "o alianţă militară capabilă să apere teritoriul şi cetăţenii statelor membre", a devenit "o organizaţie uriaşă, aproape globală, care ţine în primul rând la valori şi este capabilă să impună pacea şi securitatea în lume, oriunde se întâmplă lucruri care pot afecta interesele cetăţenilor statelor membre şi a celor partenere". ROMPRES

4 aprilie 2008
Summitul NATO de la Bucureşti - principalele decizii
Bucureşti, 4 apr /Rompres/ - Extinderea NATO, apărarea antirachetă în Europa, angajamentul în Afganistan şi continuarea luptei împotriva terorismului sunt principalele teme dezbătute în cadrul Summitului NATO de la Bucureşti. Aceste patru mari probleme, dar nu numai, au fost detaliate în Declaraţia Summitului de la Bucureşti, redactată de şefii de stat şi de guvern la încheierea Consiliului Nord-Atlantic.
Liderii NATO şi-au exprimat susţinerea pentru eforturile de transformare a Alianţei militare în vederea menţinerii eficienţei sale, iar declaraţia adoptată joi seară, la Bucureşti, punctează o serie de domenii în care trebuie să se concentreze aceste eforturi.
Alianţa Nord-Atlantică a invitat oficial Albania şi Croaţia să i se alăture în decurs de un an, subliniind că intenţionează să înglobeze toate ţările din Peninsula Balcanică.
În schimb, Macedonia, care aspira şi ea la statutul de ţară candidată, va fi invitată să adere după găsirea unei soluţii acceptabile privind problema numelui. Statele membre NATO recunosc în declaraţia finală a reuniunii eforturile deosebite şi angajamentul demonstrate de Macedonia pentru adaptarea la valorile şi misiunile Alianţei, dar, cu toate acestea, NATO regretă că discuţiile cu Macedonia în cadrul ONU nu au ajuns la un rezultat în ceea ce priveşte numele.
În privinţa Ucrainei şi Georgiei, care şi-au declarat aspiraţiile euro-atlantice, statele membre ale NATO au căzut de acord că aceste ţări vor deveni membre ale NATO, dar o decizie de a le oferi Planul de Acţiune pentru Aderare va fi luată în luna decembrie.
Liderii NATO dau asigurări în documentul final al summitului că uşa Alianţei va rămâne deschisă democraţiilor europene care doresc şi sunt capabile să îşi asume responsabilităţile şi obligaţiile de a fi membru.
Totodată, ei şi-au exprimat sprijinul pentru planurile americane de creare a unui sistem de apărare antirachetă în Europa, în condiţiile în care proliferarea rachetelor balistice constituie o ameninţare pentru forţele, teritoriul şi populaţia statelor membre ale Alianţei.
"În aceste condiţii, recunoaştem contribuţia substanţială la protecţia aliaţilor împotriva rachetelor balistice cu rază lungă de acţiune, protecţie care va fi asigurată prin planificata desfăşurare a echipamentelor pentru apărare antirachete ale SUA cu baza în Europa. Analizăm mijloacele de a lega această capacitate de eforturile actuale ale NATO privind apărarea antirachetă, pentru a asigura ceea ce va constitui o parte integrală a oricărei arhitecturi viitoare cuprinzătoare a apărării antirachetă a NATO", subliniază statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Statele membre au mandatat Consiliul Nord-Atlantic, "în spiritul principiului indivizibilităţii securităţii aliaţilor, ca şi al solidarităţii NATO", să găsească variante pentru o "arhitectură amplă a apărării anti-rachetă, pentru a o extinde asupra întregului teritoriu şi întregii populaţii a statelor aliate, dar nu într-o manieră diferită de cea acoperită de sistemul Statelor Unite, care va fi reexaminată la summitul din 2009, în scopul anunţării oricărei decizii politice viitoare".
De asemenea, cei 26 de aliaţi vor continua eforturile pentru a consolida cooperarea cu Rusia în domeniul apărării antirachetă, pe baza transparenţei şi încrederii reciproce. "Încurajăm Federaţia Rusă să beneficieze de pe urma propunerilor de cooperare privind apărarea antirachetă, formulate de Statele Unite, şi suntem gata să explorăm posibilele căi de corelare între sistemele de apărare balistice din SUA, NATO şi Rusia la un moment adecvat", mai menţionează declaraţia finală a Summitului Alianţei Nord-Atlantice de la Bucureşti.
În ceea ce priveşte Afganistanul, un alt subiect important de pe agenda reuniunii, documentul menţionează că mandatul ISAF pe care Alianţa îl are în Afganistan reprezintă prioritatea principală a Alianţei Nord-Atlantice. Securitatea euro-atlantică este strâns legată de viitorul paşnic al Afganistanului, respectul faţă de drepturile omului şi lupta împotriva ameninţărilor teroriste, se precizează în documentul citat.
Statele membre NATO au condamnat şi la acest summit în cei mai puternici termeni toate actele de terorism, indiferent de motivaţia sau manifestarea lor, declarând că rămân în continuare determinate să lupte împotriva acestui flagel, la nivel individual şi colectiv, atât timp cât va fi necesar şi în conformitate cu dreptul internaţional şi principiile ONU.
Aliaţii sunt de acord să consolideze capacitatea organizaţiei de a schimba informaţii, clasificate sau nu, privind terorismul, în special pentru sprijinirea operaţiunilor NATO.
Concluziile summitului NATO fac referire şi la situaţiile din Armenia, Azerbaidjan, Georgia şi Republica Moldova, unde există conflicte nesoluţionate. Statele membre NATO sprijină integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea statelor menţionate şi îşi exprimă îngrijorarea faţă de persistenţa conflictelor regionale din sudul Caucazului şi din Republica Moldova.
De asemenea, Alianţa Nord-Atlantică a solicitat Federaţiei Ruse să reia implementarea obligaţiilor asumate în Tratatul privind Forţele Convenţionale în Europa, făcând referire în acest context la angajamentele Federaţiei Ruse faţă de Georgia şi Republica Moldova.
Liderii NATO rămân angajaţi pe calea consolidării sistemelor informatice cheie împotriva atacurilor cibernetice, prin adoptarea recentă a unei Politici privind Apărarea Cibernetică şi prin dezvoltarea unor structuri şi autorităţi capabile să o pună în practică.
Politica Alianţei de apărare cibernetică pune accentul pe nevoia NATO şi a altor naţiuni de a-şi proteja sistemele informatice-cheie în conformitate cu responsabilităţile lor şi să ofere posibilitatea de a asista naţiunile aliate, la cerere, pentru contracararea unui atac cibernetic.
Referitor la Kosovo, se afirmă că este necesară transpunerea în practică a tuturor măsurilor necesare pentru protecţia minorităţilor etnice, precum şi pentru protejarea siturilor istorice şi religioase sau pentru combaterea crimelor sau a corupţiei.
NATO şi KFOR vor continua să lucreze cu autorităţile din Kosovo şi, ţinând cont de mandatul său operaţional, KFOR va coopera cu Naţiunile Unite, Uniunea Europeană şi alţi actori internaţionali pentru a sprijini dezvoltarea unui Kosovo stabil, democratic, multietnic şi paşnic.
De asemenea, liderii NATO sunt pregătiţi să dezvolte şi pe mai departe o relaţie ambiţioasă şi substanţială cu Serbia, folosind la maximum instrumentul Parteneriatului pentru Pace şi având ca scop înregistrarea de noi progrese către integrarea Serbiei în comunitatea euroatlantică.
Totodată, liderii NATO au salutat deciziile Bosniei-Herţegovina şi Muntenegrului de a dezvolta IPAP cu NATO.
Un alt subiect abordat în declaraţia finală de liderii celor 26 de state membre NATO este respectarea de către Iran şi Coreea de Nord a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU privind proliferarea armelor nucleare.
Situaţia din Afganistan a fost discutată la summitul de la Bucureşti şi în cadrul unei sesiuni speciale, adoptându-se Declaraţia privind viziunea strategică a ISAF.
Potrivit declaraţiei, reprezentanţii celor 40 de ţări care contribuie la Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate din Afganistan (ISAF) consideră că Afganistanul este prioritatea cheie a Alianţei Nord-Atlantice, dat fiind că, după 11 septembrie 2001, securitatea euro-atlantică şi cea internaţională sunt legate de stabilitatea şi viitorul acestui stat din Asia centrală.
Principiile călăuzitoare pe care le vor avea în vedere cei 40 în procesul de reconstrucţie a Afganistanului sunt: o implicare pe termen lung, fermă şi echitabilă; asistenţă în vederea sporirii capacităţii de conducere şi a responsabilităţii afgane; o abordare exhaustivă din partea comunităţii internaţionale, prin cooptarea eforturilor civile şi militare şi o intensificare a cooperării şi implicării vecinilor Afganistanului, îndeosebi a Pakistanului.
Cei 40 recunosc însă că mai sunt multe de făcut în Afganistan, în special în ceea ce priveşte lupta împotriva terorismului, şi se angajează, pe de-o parte, să asiste guvernul afgan în stabilirea şi menţinerea unui mediu sigur şi, pe de altă parte, să-şi intensifice eforturile în domeniul securităţii printr-o împărţire mai echitabilă a responsabilităţilor, prin suplinirea lipsurilor în rândul forţelor ISAF, prin oferirea unui maximum de flexibilitate în folosirea forţelor de către comandantul ISAF şi prin sporirea capacităţii de contracarare a propagandei extremiste printr-o comunicare mai eficientă a obiectivelor, realizărilor şi provocărilor ce au mai rămas de abordat.
Potrivit documentului adoptat joi seară, doar forţele de securitate şi instituţiile afgane pot asigura respectarea legii pe termen lung. Remarcând că, în ultima perioadă, forţele de securitate afgane au devenit tot mai capabile să conducă şi să desfăşoare independent operaţiuni, cei 40 se aşteaptă ca rolul ISAF să devină mai degrabă unul de mentor şi să evolueze în sensul asigurării în principal doar a pregătirii militare.
Ţările participante la reconstrucţia Afganistanului se angajează să pună la dispoziţia autorităţilor afgane echipe de antrenament şi echipament necesar pentru a atinge obiectivul creării unei armate afgane puternice, de 80.000 de oameni, până în 2010, pentru un transfer progresiv al responsabilităţilor de securitate din întreaga ţară către forţele afgane, susţinute de ISAF.
Potrivit documentului, vecinii au un rol important de jucat în a ajuta Afganistanul să-şi clădească un viitor mai stabil şi mai sigur, dat fiind că ameninţările pe care le presupun extremismul violent şi narcoticele nu sunt doar probleme ale acestei ţări. ROMPRES

AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, Liviu Tatu, editor: Marina Bădulescu)