COD GALBEN: 07-12-2019 Intre 02:00 si 08:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Cluj; COD GALBEN: 07-12-2019 Intre 02:00 si 08:00 se va semnala local ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m și izolat sub 50 m, asociată și cu depuneri de chiciură in Județul Alba, Județul Alba, Județul Covasna, Județul Braşov, Județul Mureş, Județul Harghita, Județul Sibiu; COD GALBEN: 06-12-2019 ora 23 Intre 23:00 si 05:00 se va semnala ceată ce determină scăderea vizibilităţii local sub 200 m şi izolat sub 50 m in Județul Gorj, Județul Olt, Județul Vâlcea, Județul Dolj; COD GALBEN: 06-12-2019 ora 23 Intre 23:00 si 05:00 se va semnala ceață care reduce vizibilitatea local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Ialomiţa, Județul Prahova, Județul Călăraşi, Județul Giurgiu, Județul Teleorman;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Apreciat de români încă de la începutul apariţiei acestuia, salamul de Sibiu continuă să fie un brand de succes în industria alimentară autohtonă.
Salamul de Sibiu face parte din categoria salamurilor crude-uscate, care în cursul procesului tehnologic nu suferă tratamente termice (cum ar fi fierberea), maturarea lor făcându-se pe seama mucegaiului cu care este ''înnobilat'' salamul. Acest mucegai ajută la conservarea produsului, dar mai ales îi dă aromă, gustul şi culoarea specifice şi, în acelaşi timp, unice ale produsului.
În prezent, salamul este fabricat în condiţii de temperaturi scăzute şi încăperi cu aer condiţionat. Maturarea se face în depozite prevăzute cu sisteme de dirijare a curenţilor de aer, temperatură şi umiditate controlate şi durează între trei şi şase luni de la fabricare, perioadă în care este însămânţat cu culturi pure de mucegaiuri superioare. Salamul de Sibiu este produs din carne de porc provenită de la porci în vârstă de cel puţin un an şi jumătate, cu slănina foarte tare, condimente specifice şi membrane naturale. Pe lângă conţinutul ridicat de proteine, cu o valoare energetică mare, el are o aromă deosebită şi umiditate redusă faţă de alte preparate din carne.
Originea numelui de salam de Sibiu este împărţită între Sinaia şi Mediaş.
Pe la 1885, un italian, pe nume Filippo Dozzi, originar din Frisanco-Udine, nordul Italiei, s-a stabilit, împreună cu familia sa, la Sinaia.
Pe lângă meseria de pietrar, Fillipo Dozzi era şi priceput în a amesteca mirodeniile şi cărnurile, o moştenire de la strămoşii italieni, faimoşi în arta preparării salamurilor crude-uscate, cu arome îmbietoare. Găsind în Sinaia condiţii climaterice favorabile producerii salamului crud-uscat, cu termen de maturare foarte lung (6-9 luni).
În 1910 a cumpărat o clădire, care adăpostea un restaurant, un depozit de vinuri şi un hotel şi a fondat ''Întreprinderea individuală Filippo Dozzi'', iar primele batoane de salam crud-uscat au ieşit pe porţile fabricii în 1911. Produsul realizat de Filippo Dozzi în fabrica sa a devenit din ce în mai cunoscut şi dincolo de graniţele Ţării Româneşti. Exporturile sale către Imperiul Austro-Ungar se derulau prin vama de la Sibiu, iar toate documentele ce însoţeau marfa aveau aplicate pe ele ştampila cu "Vama Sibiu". Pentru a evita confuzia produselor sale cu cele ale producătorilor austro-ungari, dar şi pentru a facilita tranzitarea teritoriului austro-ungar spre pieţele europene, Filippo Dozzi a început să folosească în comenzile externe denumirea de "salam din vama Sibiu". O denumire ce a devenit, după 1929, ''salam de Sibiu''.
O altă legendă spune că numele de salam de Sibiu s-ar datora faptului că saşi de prin părţile Sibiului lucrau în fabrica lui Dozzi, iar materia primă folosită în producerea salamului era adusă tot din zona Sibiului.
La moartea sa, fabrica, a fost preluată împreună cu reţeta salamului de către fii săi. Ulterior, "Întreprinderea individuală Filippo Dozzi" a fost naţionalizată.
Astăzi, ''Fabrica de Salam Filippo Dozzi-Sinaia'' se numeşte Salsi-Sinaia şi este membră Angst Group. În 2010, Angst Group a primit oficial permisiunea de a comercializa preparatele din carne crud-uscate pe întreg teritoriul Uniunii Europene, produse în fabrica sa din Sinaia. Momentul a coincis cu aniversarea la acea dată a centenarului primului producător al salamului de Sibiu, ''Fabrica de Salam Filippo Dozzi-Sinaia''.
Începând cu 1895, un ''salam de iarnă'' a început să fie fabricat de mezelarii pricepuţi ai fabricii de preparate din carne din Mediaş. Deoarece tehnologia nu permitea menţinerea la rece, acesta era realizat numai în perioada 1 octombrie-1 aprilie şi era menţinut în pivniţe speciale. În cadrul procesului tehnologic, carnea îngheţată se toca pe butuc de lemn cu dispozitive de cuţite acţionate prin balansare, iar pentru maturarea pastei se foloseau nişte cuve. Pentru păstrarea materiei prime la o temperatură scăzută se folosea gheaţa adunată iarna de pe râul Târnava, şi apoi depozitată în pivniţele fabricii. Abia în 1921 a fost construit primul frigorifer, fiind montate şi instalaţii moderne cu compresoare de mare capacitate.
Numele ''salam de Sibiu'' provine tot de la faptul că produsul, la export, era trecut în vechiul regat numai prin vama de la Sibiu.
La sfârşitul Primului Război Mondial, patronul de atunci al fabricii, Josef Theil, a deschis o a doua fabrică, în Sibiu, denumită "Theil & Co. A.G. Salami und Selchwarenfabrik", unde s-a continuat tradiţia producerii aşa-numitului salam de Sibiu. Capacitatea fabricii ajungea în anii '30 la 20 vagoane de salam pe an, la care se mai adăugau o serie de alte produse: specialităţi, conserve de carne (şuncă, leber, pate de ficat, gulaş, cârnăciori în conservă).
În 1940, fabrica Theil s-a închis, iar clădirile au fost cumpărate de Robert Berghaus din Germania, care le-a renovat şi dotat cu utilaje modern. A redeschis fabrica, în 1941, sub numele Scandia Română SAR. Până în 1943 aici s-a produs toată cantitatea de conserve necesară armatei germane de pe frontul de răsărit.
Scandia a fost naţionalizată în 1948, dar denumirea fabricii a fost păstrată. În 1963, Scandia a înregistrat marca ''Sibiu'', fiind astfel singura care putea să folosească denumirea, în cazul produselor din carne.
Primele livrări de salam de Sibiu peste hotare s-au realizat încă din anii '50. Până în 1989 se ajunsese la un export de 40-50 tone lunar în Austria, R. F. Germania, Cehoslovacia, Polonia, Israel, Belgia, Suedia şi URSS. Datorită succesului său, atât pe piaţa naţională, cât şi la export, producţia salamului de Sibiu s-a extins în diferite zone ale ţării. În anii 1975-1976, s-au înfiinţat şi alte fabrici care produceau salamul de Sibiu, respectiv la Salonta (Bihor) şi Bacău.
În 1991, secţia din Mediaş a devenit Salconserv SA şi a continuat să producă salam de Sibiu până în 2004, când fabrica a fost închisă. Motivul principal al închiderii fabricii a fost nerespectarea reţetei originale, care a dus la un produs din ce în ce mai slab calitativ.
Salamul de Sibiu a continuat să fie produs la Salonta (Bihor), Bacău şi Sinaia.
În 2009, după o investiţie de 6,6 milioane de euro, realizată din fonduri SAPARD, fabrica din Mediaş a reluat producţia. În prezent, sub brandul Salam de Sibiu, peste 10 fabricanţi realizează faimosul produs. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea, editor: Marina Bădulescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.