Ghana este un stat din Africa de Vest. Se învecinează cu Coasta de Fildeş la vest, cu Burkina Faso la nord, cu Togo la est şi cu Golful Guineei la sud. Teritoriul a intrat în secolul al XV-lea sub influenţă portugheză, iar în 1874, Regatul Unit formează o colonie, Coasta de Aur. Odată cu independenţa statului din 1957, la 6 martie, numele de Ghana a fost ales cu referire la Imperiul Ghana, ce a existat în vestul Africii în antichitate. Ghana are o suprafaţă de 239.460 kmp şi o populaţie de 25 de milioane de locuitori. Grupuri etnice: africani 98% (triburile Akan, Moshi-Dagomba, Ewe, Ga, Gurma, Zoruba), europeni şi asiatici (1,5%). Capitala se află la Accra, iar limba oficială este engleza, deşi sunt folosite şi câteva limbi naţionale/tribale: Akan, Moshi Ewe, Ga. Religia: creştini (63%), musulmani (16%), credinţe locale (21%). Împărţirea administrativă a ţării include zece regiuni.
Teritoriul Ghanei este format dintr-o câmpie întinsă, vălurită, străbătută de fluviul Volta, mărginită de regiuni de podiş, mai extinse în vest şi în nord, şi de câmpia litorală. Clima este ecuatorială, iar în nord este subecuatorială. Subsolul Ghanei conţine mari rezerve de aur (de unde numele de Coasta de Aur, dat de coloniştii englezi), diamante, minereuri de mangan, bauxită. Pe Volta Superioară, care străbate Ghana, se află cel mai mare lac de acumulare din lume: Lacul de la Akosombo, cu o suprafaţă de 9.665 kmp.
Este republică prezidenţială, şeful statului fiind John Dramani Mahama, care este şi conducătorul guvernului. Vicepreşedinte al Republicii Ghana este Kwesi Bekoe Amissah-Arthur. Membrii guvernului sunt numiţi de către preşedintele ţării şi aprobaţi de Parlament. Parlamentul este unicameral, având 230 locuri. Preşedintele şi vicepreşedintele, precum şi parlamentarii sunt aleşi prin sufragiu popular universal pentru maximum două mandate, a câte patru ani.
Ghana este o ţară bogată în materii prime, cu o economie predominant agricolă. Principalele resurse naturale sunt: cacao (300 mii tone anual), bauxită (300 mii tone), aluminiu. Această ţară mai posedă aur, diamante, magneziu. Se mai cultivă banane, cafea, orez, manioc, sorg. Creşterea animalelor şi pescuitul, pe lângă agricultură, sunt ocupaţii de bază ale populaţiei. Industria este relativ dezvoltată, în raport cu alte state africane, având ca sectoare de bază: metalurgia, rafinarea hidrocarburilor şi industria chimică. Ghana exportă aur, cacao, lemn, bauxită, aluminiu, minereu de mangan, diamante, principalii parteneri fiind Franţa, Olanda, SUA, Italia şi Marea Britanie. Importă, în principal, echipamente, produse petroliere şi alimente din Franţa, China, Nigeria, SUA, India, Olanda şi Marea Britanie.
Ghana este o ţară relativ mică, ale cărei principale atracţii se bazează pe moştenirea fostului centru de comerţ cu aur, fildeş şi sclavi, în secolele XVII, XVIII, când teritoriul era dominat de Imperiul Ashanti. Ghana deţine şi una dintre cele mai bune rezervaţii din Africa de vest, precum şi o multitudine de plaje frumoase şi de localnici ospitalieri. Grupurile etnice diverse şi tradiţiile lor antice au creat unul dintre cele mai bogate culturi din Africa, cu festivaluri, dans, muzică, o varietate de costume naţionale şi o gamă largă de arte şi meşteşuguri. Sufletul cultural al ţării este regiunea Ashanti, ce adăposteşte tribul dominant Ashanti faimos pentru obiectele de artizanat. Capitala Accra se află în cea mai mică, dar şi cea mai aglomerată parte a Golfului Guineei. Acest oraş, modern, are facilităţi de cazare excelente, restaurante şi viaţă de noapte, pieţe colorate şi este un punct de plecare spre coasta Atlanticului, plină de plaje cu palmieri, staţiuni, forturi antice, castele şi sate pescăreşti fascinante. Forturile şi castelele de pe coastă datează din secolul XV şi deţin o istorie interesantă a ocupaţiilor europene de atunci, cu războaie şi sclavi. Castelul Cape Coast, Fort St. Jago şi Castelul Elim sunt declarate de către UNESCO monumente de patrimoniu mondial. În Ghana se află cel mai mare număr de arbori de cacao din lume: peste 600 de milioane. Umbrela era simbolul puterii şefilor tribali, în Ghana. Astfel, acest obiect a fost denumit popular "umbrela de stat".
Bucătăria locală este savuroasă, cu arome puternice. În aproape toate felurile se foloseşte piper, curry, ghimbir, usturoi şi ceapă. Felul naţional este tocana din alune, care poate include carne de pui sau vită. Un alt fel de mâncare este sosul plava, o tocană de spanac şi carne. Principalele produse sunt orez, mei, porumb, cassava, yam şi banane plantain. Pe străzile localităţilor se găsesc la vânzare banane prăjite, alune, porumb cu bucăţi de cocos şi kebab de vită.
În privinţa politicii externe, Ghana întreţine excelente relaţii cu ţările ECOWAS, cu Uniunea Europeană cu care a semnat un acord provizoriu. Are în stadiul avansat de negociere acorduri de parteneriat economic cu SUA, Japonia, China, etc. Fiind un exemplu de democraţie pentru celelalte ţări africane, fostul preşedinte John Kufuor a deţinut, în anul 2007, preşedinţia rotativă a Uniunii Africane. Ţara este deosebit de activă la ONU, UA, ECOWAS şi alte instanţe internaţionale.
Schimburile comerciale bilaterale dintre România şi Ghana au totalizat, în anul 2011, 12,14 mil. USD, din care exporturi româneşti 10,68 mil. USD, iar la 30 septembrie 2012 volumul total a fost de 7,14 mil. USD, din care numai 24.000 USD exporturi ghaneze. Principalele produse la export au fost sodă caustică şi calcinată, autoturisme Dacia Logan, electrozi de sudură, frigidere/congelatoare, etc., iar la import cauciuc natural şi sintetic, lemn tropical, cacao şi fructe.
Triburile care ocupă în prezent teritoriul ghanez au migrat din nord aproximativ în perioada 1.200 - 1.600 d.Hr. Originea poporului ghanez este incertă, deşi numele de Ghana a fost adoptat la proclamarea independenţei datorită credinţei că ghanezii sunt descendenţi ai Imperiului Ghana, care a fost înfloritor cu mai mult de o mie de ani în urmă, dar care era situat în sud-estul Mauritaniei şi vestul teritoriului actual al statului Mali, la câteva sute de kilometri în nord-vest. Actuala Ghana nu are legături geografice sau istorice directe cu Imperiul Ghana, cunoscut sub numele de "Coasta de aur". Această denumire se datorează numeroaselor mine de aur care, înainte de a fi exploatate de către coloniştii britanici, germani, olandezi şi francezi, păstrau tradiţia renumitelor bijuterii de aur ale membrilor tribului local Ashanti, tradiţie preluată astăzi şi de tribul Baoule. Ghana a cunoscut comerţul cu sclavi, astăzi turiştii vizitând locurile respective, dintre care cel mai renumit este cel de la Elmina. Unul dintre principalii oameni politici, primul preşedinte al acestei ţări, Kwame Nkrumah, a decedat în România, unde se afla spitalizat. Ţara a cunoscut lovituri militare de stat, în timpul cărora a fost suspendată constituţia şi interzisă activitatea partidelor politice. O nouă constituţie a fost promulgată în anul 1992, în baza căreia a fost autorizat pluralismul politic. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Horia Plugaru)