Probe sportive de la Jocurile Olimpice de iarnă au inclus de la început bobul (1928), iar sania a fost introdusă în 1964. La Jocurile Olimpice din 1968, de la Grenoble, Franţa, România a înregistrat cel mai reprezentativ succes din istoria participărilor. La această ediţie, România a obţinut prima şi, până în prezent, singura medalie din istoria participărilor - medalia de bronz, câştigată de echipajul de bob - 2 persoane, alcătuit din Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe.
Cele mai vechi consemnări ale saniei o localizează în ţinuturile arctice europene, la laponi, şi în cele asiatice sau americane. Un desen reprezentând o sanie, descoperit într-o cavernă în jurul lacului Onega, aduce mărturii din epoca de piatră despre existenţa acestui mijloc de transport. Cu timpul, din mijloc utilitar, sania devine instrument al întrecerilor sportive. În 1520, poetul german Hans Sachs atrăgea atenţia asupra saniei, descriind satisfacţiile încercate folosind acest instrument de alunecare pe pantele înzăpezite. Americanul Townsend a construit primul bob, legând două sănii una de alta.
În 1879, în Elveţia, între Schatzalp şi Davos, este amenajată prima pistă pentru sanie, care avea deja viraje taluzate. Primul concurs oficial are loc în 1883, pe această pârtie. Concursurile de bob îşi au începuturile în Elveţia, mărturiile arătând că aici au avut loc primele întreceri. În 1879, apare prima pârtie taluzată între localităţile Schatzalp şi Davos, iar în 1895 se înfiinţează clubul sportiv St. Moritz Tob-bogan Club, care devine mai târziu St. Moritz Bobsleigh Club. La 5 ianuarie 1898, se organizează Festivalul de Bob la St. Moritz, Cresta Run, câştigat de un echipaj britanic.
În 1913, se înfiinţează la Davos primul club internaţional de sanie: 'nternational Luge Club şi tot în acest an, dar la Dresda, în Germania, se constituie Uniunea Internaţională a Sportului Sanie (International Luge Sports Union). Prima competiţie a acestui organism internaţional este Campionatul European de sanie la Reichenberg în Boemia, la care au luat parte 80 de competitori din diferite ţări ale Europei Centrale. Noua sanie de concurs este opera lui Marti Tietze, campion european în 1934, 1935, 1937 şi 1938.
Concursurile de bob debutează oficial în programul Jocurile Olimpice din 1928, primii câştigători fiind echipajul elveţian de 5 persoane, condus de E. Scherrer.
Federaţia Internaţională de Bob Tobogan organizează primul Campionat Mondial de bob - 2 persoane Oberdorf, Elveţia, în 1931.
Apariţia bobului şi a saniei ca sporturi, în România, se situează în jurul anului 1909. Întrecerile devin cunoscute în staţiunea Sinaia. Şi pentru acest sport, Familia Regală a avut un rol esenţial, Castelului Peleş, reşedinţa de iarnă, adunând întreaga protipendadă. Aristocraţii care îşi petreceau vacanţele în staţiuni montane din Elveţia şi Franţa pentru aşa-numitele ''plaisirs frénetiques de la neige'', au adus şi la Sinaia boburi. In această perioadă, se consemnează chiar o Asociaţie a amatorilor de sanie, scheleton şi bob, numită ''Săniutza''.
Anul 1915 aduce primii câştigători ai concursurilor de sanie, la Sinaia: Barbu Matac, Petre Coloban şi Ion Cămărăşescu.
Până în 1916, concursurile de bob şi sanie se defăşoară cu regularitate tot la Sinaia. Întrecerile nu aveau reguli precise, boburile adunând de la două la şase persoane, în echipaje mixte. Primul câştigător al unui concurs de bob din 1910 este N. Filiti, iar la echipajele multiple, Cercul Sportiv Român. Prezenţa femeilor la competiţiile de bob este notabilă, existând o probă rezervată sexului frumos. Însă, sportivele participă şi în în echipaje alături de bărbaţi.
Concursurile sunt organizate în trei probe: bob - 2 femei, bob - 2 bărbaţi şi 2-5-6 persoane. Câştigătorii jocurilor din 1911 sunt Natalia Darvari femei, Jean Costinescu şi echipajul multiplu Societatea Săniutza. În 1912, câştigă Mihaela Ghyka atât la echipajul de femei, cât şi ca lider al echipajul multiplu. În 1914, la Concursul naţional de bob participă şi un echipaj format din turişti germani, care ocupă locul al treilea.
După 1920, apar centre noi de bob şi sanie la Braşov, Râmnicu Vâlcea, Slatina, Iaşi, unde se practica, în general, pe stradă, pe drumuri de munte, pe pârtiile de schi de la Postăvar sau de la Poiana Braşov. În 1921, la Sinaia, se remarcă sportivele la bob Dina Berindei şi L. Grueff.
În 1922, se înfiinţează Campionatele naţionale la sporturi de iarnă. Campionatul de bob are loc la Sinaia, la proba echipe de club, câştigător fiind echipajul Centrului Râmnicu Vâlcea, care-l are ca pilot pe Iorgu Arsenie.
Prima pârtie de bob din ţară se construieşte în 1925, la Sinaia, după proiectul inginerului Sângiorzan, pe un versant vestic al dealului Furnica, având o lungime de 2.100 m şi 10 viraje.
Federaţia Română de Bob şi Sanie a fost fondată în anul 1924.
Organizarea JO din 1924 de la Chamonix - Franţa, stârneşte interesul boberilor români. Lipsa de fonduri a statului, pentru a sprijini participarea la aceste JO, este amplu dezbătută în presa timpului. Deşi istoria scrisă a participării României la Jocurile Olimpice începe în 1928, românii au fost prezenţi şi la jocurile de iarnă din 1924, de la Chamonix, lucru care nu figurează în documentele oficiale. Iorgu Arsenie îşi confecţionează un bob (''Avalanşa'') şi împreună cu boberul Tiţă Rădulescu au plecat la Chamonix, unde participă la întreceri, dar cu un bob de împrumut (tip Bachmann), cucerind trei cupe. Cei doi nu s-au putut alinia la startul întrecerilor, deoarece regulamentul impunea minimum patru concurenţi din aceeaşi ţară, condiţie pe care nu o îndeplineau. Prin participarea în calitate de reprezentant al Comisiei de Constituire a Federaţiei Internaţionale de Bobsleigh şi Tobboganning (FIBT) de la Chamonix în 1924, Iorgu Arsenie a obţinut afilierea României la acest organism internaţional.
La JO din 1928, ţara noastră a concurat cu 10 sportivi la o singură probă: bob. Delegaţia de sportivi români nu a primit susţinere financiară din partea statului pentru participarea la olimpiadă, astfel că sportivii care s-au înscris au fost nevoiţi să-şi suporte singuri cheltuielile de deplasare şi de participare. Despre participarea din 1928, de la St. Moritz, Elveţia, boberul Grigore Socolescu declara: ''La St. Moritz ne-am prezentat într-un mod original, fără boburi. Boburile noastre de lemn nu puteau face faţă pe pârtia olimpică de gheaţă. Aşa că am fost nevoiţi să închiriem boburi la faţa locului, cu banii noştri''. În ciuda acestor dificultăţi, una dintre cele două echipe de români a obţinut locul 7 şi cea de-a doua locul 19.
În 1930, România participă pentru prima dată la CMU de Bob - disputate la Davos, Elveţia. Echipajul Alexandru Frim - Dumitru Zană cucereşte medalia de argint, după cel al Germaniei, şi devansează ţări cu tradiţie precum Italia, Franţa, Elveţia. Este prima performanţă obţinută de boberii români într-o competiţie internaţională. Ediţia din 1931 confirmă performanţa boberilor români, prin echipajul Alexandru Papană - Dumitru Hubert, care devine campion şi ''recordman'' al pârtiei.
La ediţia din 1932 a JO, desfăşurată la Lake Placid, SUA, România a participat cu patru sportivi, tot la proba de bob. Cheltuielile de participare au fost susţinute prin organizarea de baluri şi colecte publice, prin sprijin financiar din partea Ministerului de Război, cei 4 sportivi fiind şi aviatori, şi prin contribuţia fiecărui sportiv cu câte 25.000 lei. Rezultatele obţinute - locurile 4 la bob-2 şi 6 la bob-4 - au fost remarcabile, având în vedere că sportivii se antrenaseră în condiţii modeste în România. La această ediţie, România a obţinut 4 puncte, clasându-se pe locul 10 în clasamentul pe naţiuni. Aceasta a fost cea mai bună clasare a României la Jocurile Olimpice de iarnă din istoria participărilor.
Ascensiunea bobului românesc pe plan internaţional este în anul 1934 prin performanţa echipajului de 2 persoane (Alexandru Frim - Vasile Dumitrescu) la Campionatul Mondial de la Engelberg, Elveţia, unde câştigă medalia de aur. In acelaşi CM, echipajul A. Papană - D. Hubert se clasează pe locul al treilea. O performanţă deosebită realizează şi echipajul de bob 4 persoane (Emil Angelescu, Teodor Popescu, Dumitru Gheorghiu, Ion Gribincea), care se clasează pe locul al doilea la CM din acelaşi an, de la Garmisch-Partenkirchen.
În 1935, Uniunea Federaţiilor Sportive din România (UFSR) a iniţiat un Premiu Naţional al Sporturilor, menit să răsplătească cea mai valoroasă performanţă sportivă a anului. Pentru acest an, premiul i-a fost decernat boberului Alexandru Papană, pentru activitatea desfăşurată şi dobândirea primului titlu mondial pentru România, la această disciplină.
La JO din 1936, de Garmisch-Partenkirchen, Germania, România a participat cu 15 sportivi (14 bărbaţi şi o femeie), care au concurat la opt probe din cinci sporturi. Echipajele de bob au obţinut rezultate bune: locul 15 la bob-2 cu Alexandru Frim - Costel Tiţă Rădulescu şi locul 16 la al doilea bob, Alexandru Budişteanu - Gheorghe Dumitru.
În anul 1951, cu ocazia organizării la noi în ţară a Jocurile Mondiale Universitare, se construieşte la Poiana Braşov o pârtie de bob în lungime de 1.640 - 1.530 m. La acest campionat, echipajul Gigi Hogea - Dumitru Teodoroiu câştigă proba de bob 2 persoane. În acest concurs, îşi găseşte sfârşitul Alexandru Budişteanu (bob 4 persoane), proiectat în afara penultimului viraj.
După o pauză de 20 de ani, echipajele de boberi români revin la JO de la Cortina d'Ampezzo, Italia, din 1956, unde România a participat cu 19 sportivi (13 bărbaţi şi 6 femei), care au concurat la patru sporturi: bob, sărituri cu schiurile, schi alpin şi schi fond. Cele mai bune rezultate obţinute de delegaţia României au fost locurile 14 obţinute de echipajul de bob de 2 persoane - Heinrich Enea şi Mărgărit Blăgescu şi de cel de 4 persoane - Heinrich Enea, Nicolae Moiceanu, Dumitru Frăţilă şi Mărgărit Blăgescu. Alte două boburi au ocupat locul 18 la cel de două persoane şi 20 la cel de patru persoane.
După absenţa la Jocurile Olimpice din 1960, România a revenit în competiţie, în 1964, la Innsbruck. În această competiţie, a debutat boberul Ion Panţuru (la bob-2 şi la bob-4), participant la patru olimpiade de iarnă.
În 1967, la CE de la Igls (Austria), echipajul de bob 4 persoane: Ion Panţuru - Gheorghe Maftei - Petre Hristovici - Nicolae Neagoe cucereşte medalia de aur şi titlul de campion european. La bob 2 persoane echipajul Ion Panţuru - Nicolae Neagoe se clasează pe locul al doilea.

România câştigă medalia de bronz la Jocurile Olimpice cu echipajul de bob

La Jocurile Olimpice din 1968, de la Grenoble, Franţa, România a înregistrat cel mai reprezentativ succes din istoria participărilor. La această ediţie, România a obţinut prima şi, până în prezent, singura medalie din istoria participărilor - medalia de bronz, câştigată de echipajul de bob-2 persoane, alcătuit din Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe. Cei doi boberi deveniseră campioni europeni cu un an în urmă şi vicecampioni europeni înaintea concursului de la Grenoble. Ei au făcut parte şi din echipajul de bob-4 persoane, împreună cu Petre Hristovici şi Gheorghe Maftei, care s-a clasat pe locul patru la olimpiadă.
''Locul trei de la Grenoble a fost de fapt locul doi. Locul unu a fost la egalitate cu locul doi, dar regulamentul a spus că suntem pe locul trei, cucerind astfel medalia de bronz. La acea vreme, nu m-am gândit nicio clipă că va rămâne singura medalie din istoria participării României la JO de iarnă. O întâmplare deosebită a avut loc la bobul de patru, tot la Grenoble, acolo unde am fost pe trei până la ultimul echipaj, cel al Elveţiei'', a povestit pilotul de bob medaliat cu bronz, Ion Panţuru, despre ediţia rămasă în istorie.
Bilanţul delegaţiei României a fost cel mai semnificativ din toate participările la olimpiadele albe: medalie de bronz la bob-2 persoane, locul 4 la bob-4 persoane şi locul 7 la ştafeta de biatlon pe distanţa de 4x7,5 km. România a acumulat 7 puncte în clasamentul pe naţiuni, ocupând locul 15 pe medalii şi locul 16 în ierarhia pe puncte.
Ion Panţuru îşi aminteşte că la întoarcerea în ţară de la Olimpiada albă de la Grenoble, primirea a fost remarcabilă: "Am fost primiţi cu mare fast în ţară, cu toate că nu ne aşteptam. Am fost aşteptaţi de multă lume la aeroport, oameni simpli veniţi ca să ne vadă. Am primit titlul de Maestru Emerit în acelaşi timp cu Ilie Năstase''.
Seria succeselor continuă în 1969, când, pe pista de la Cervinia (Italia), în cadrul CE, echipajul Ion Panţuru - Dumitru Focşeneanu se clasează pe locul al doilea, performanţă repetată şi la proba de bob 4 persoane cu Ion Panţuru - Raimond Ţancov - Dumitru Focşeneanu - Nicolae Neagoe.
După anul 1970, se construieşte la Sinaia o pârtie de beton, modernă, care aduce toate utilităţile necesare şi dotările aferente întâlnite la pârtiile mai importante din lume. Ca urmare, România va găzdui anual un important concurs internaţional, sub egida FIBT, ''Trofeul Carpaţi''.
România a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 1972, de la Sapporo, Japonia, cu 13 sportivi, numai bărbaţi, care au concurat la 4 sporturi: biatlon, bob, patinaj artistic şi schi alpin. Cel mai bun rezultat obţinut de delegaţia României a fost locul 5 obţinut de echipajul de bob - 2 persoane, format din Ion Panţuru şi Ion Zangor. Cei doi boberi au făcut parte şi din echipa de bob - 4 (împreună cu Dumitru Pascu şi Dumitru Focşeneanu) care s-a clasat pe locul 10.
Deşi a obţinut cea mai bună performanţă din delegaţia care a participat la Olimpiada albă de la Sapporo, Ion Panţuru a povestit că rezultatul era cât pe ce să-i aducă excluderea din Partidul Comunist Român. După propriile afirmaţii, ''a fost o şedinţă fulger pe aeroportul de la Moscova, acolo unde făcusem o escală, în care am fost întrebaţi de ce a mers bobul aşa de prost''.
În 1976, la Innsbruck, Austria, cel mai bun rezultat al echipei de români, Echipajul de bob-4 persoane s-a clasat pe locul opt, iar echipajul de bob-2 persoane România I, condus de Ion Panţuru, a terminat pe locul 11. Ion Panţuru era atunci antrenor, însă din cauza accidentării unuia dintre elevii săi, a intrat în competiţie. ''Primele alergări după patru ani de zile le-am făcut exact înainte de probă, îmi aduc aminte că am făcut o febră teribilă'', a povestit sportivul medaliat în 1968.
În 24-25 ianuarie 1976, la Sinaia, s-a desfăşurat Campionatul European de Bob pentru tineret, programat pentru prima dată în ţara noastră. Echipajele româneşti ocupă locurile 4, 10 şi 12.
La JO din 1980, Lake Placid, SUA, România participă cu o delegaţie formată din 35 sportivi (33 bărbaţi şi 2 femei), care au concurat la 4 sporturi cu 9 probe (8 masculine şi 1 feminină). La această ediţie s-a înregistrat prima participare la o olimpiadă de iarnă a unor reprezentanţi români în probele de patinaj viteză şi sanie. Cele mai bune rezultate obţinute de delegaţia României au fost locurile 8 obţinute de echipa masculină de hochei şi de echipa de bob - 4 persoane. Echipajele de bob au obţinut şi ele rezultate bune: bobul de 4 persoane România s-a clasat pe locul 8, iar cel de 2 persoane pe locul 11.
La Sarajevo, Iugoslavia, în 1984, România a participat cu 19 sportivi (16 bărbaţi şi 3 femei) care au concurat la 6 sporturi (biatlon, bob, patinaj viteză, sanie, schi alpin şi schi fond) cu 19 probe. Cea mai bună performanţă a fost obţinută de boberi, care s-au clasat pe locul 7 la bob-4. Echipajul de sanie-2 masculin s-a clasat pe locul 11, iar ştafeta masculină de biatlon a obţinut locul 13.
În 1992, Albertville, Franţa, cu concurat 23 sportivi români (14 bărbaţi şi 9 femei), la 8 sporturi (biatlon, bob, patinaj artistic, sărituri cu schiurile, schi alpin şi schi fond). Cele mai bune rezultate obţinute de delegaţia României au fost locul 4, obţinut de echipajul de sanie - 2 persoane (Ioan Apostol şi Liviu Cepoi). Echipajul de sanie-dublu, care s-a clasat pe locul 4, a concurat cu o sanie Germina veche, fabricată în fosta RDG şi modificată pentru a-i îmbunătăţi aerodinamica. Unul dintre cei doi sănieri, Liviu Cepoi, îşi aminteşte de regretul ratării bronzului: ''Consider că am avut neşansa să concurăm cu o sanie mai veche şi asta a afectat rezultatele noastre''.
La CE de seniori din 1992, la proba de bob 4 persoane se obţine medalia de bronz cu echipajul: Paul Neagu - Laurenţiu Budur - Laszlo Hodoş - Costel Petrariu.
În 1994, România a participat la Lillehammer, Norvegia, cu 23 de sportivi la 7 sporturi (biatlon, bob, patinaj artistic, patinaj viteză, sanie, schi alpin şi schi fond). Cele mai bune rezultate obţinute de delegaţia României au fost locul 6 obţinut de echipajul de sanie - 2 persoane (Ioan Apostol şi Liviu Cepoi). În clasament, România a obţinut doar un punct (la sanie), clasându-se pe locul 28 în clasamentul pe naţiuni.
În 2002, la JO de la Salt Lake City, cele mai bune rezultate obţinute de delegaţia României au fost două locuri 15 obţinute de echipajul de sanie-2 persoane - Eugen Radu şi Marian Tican - şi de echipajul de bob-2 persoane -Erika Kovacs şi Maria Spirescu.
În 2010, la Jocurile Olimpice de iarnă de la Vancouver, rezultate bune au fost cele două locurile 11 obţinute de biatlonista Éva Tófalvi şi de echipajul de bob-2 persoane, format din Nicolae Istrate şi Florin Cezar Crăciun.

Performanţele sportive din ultimul deceniu

Bob 2 persoane masculin

2011 - medalie de bronz, Cupa Europei Altenberg (GER), Istrate Nicolae, Crăciun Florin;
2007 - medalie de argint, Campionatul Mondial starturi Split (CRO), Istrate Nicolae, Dovalciuc Dănuţ;
2005 - medalie de argint, Campionatul European starturi Groningen (NL), Istrate Nicolae, Muntean Paul;
2004 - medalie de aur, Campionatul European starturi Split (CRO), Istrate Nicolae, Muntean Paul;
2004 - locul IV, Campionatul Mondial starturi Leipzig (GER), Istrate Nicolae, Muntean Paul.

Bob 2 persoane feminin

2007 - medalie de argint Cupa Europei Winterberg (GER), Ungureanu Oana, Drăgan Maria;
2005 - medalie de aur, Cupa Europei clasamentul general, Spirescu Maria, Ţigău Viorica ;
2004 - medalie de aur Cupa Europei Winterberg (GER), Spirescu Maria, Ţigău Viorica;
2004 - medalie de aur, Campionatul European starturi Split (CRO), Spirescu Maria, Ţigău Viorica;
2004 - medalie de aur Campionatul Mondial Winterberg (GER), tineret, Spirescu Maria, Ţigău Viorica;
2004 - medalie de argint, Campionatul Mondial starturi Leipzig (GER), Spirescu Maria, Ţigău Viorica;

Bob 4 persoane

2011 - medalie de bronz, Cupa Europei Altenberg (GER), Istrate Nicolae, Peptea Emil, Otavă Bogdan, Crăciun Florin;
2010 - medalie de aur Cupa Americii clasamentul general Lake Placid (SUA), Istrate Nicolae, Andrei Ionuţ, Dovalciuc Dănuţ, Crăciun Florin;
2009 - locul 1 Cupa Americii Park City (SUA), Istrate Nicolae, Andrei Ionuţ, Dovalciuc Dănuţ, Crăciun Florin;
2006 - medalie de bronz Cupa Europei Torino (ITA), Istrate Nicolae, Niculescu Mircea, Dovalciuc Dănuţ, Andrei Ionuţ;
2005 - medalie de bronz, Campionatul European starturi Groningen (NL), Istrate Nicolae, Duminicel Adrian, Muntean Paul, Bolozan Vasile;
2004 - medalie de argint, Campionatul European starturi Split (CRO), Istrate Nicolae,Trulescu Flavius, Duminicel Adrian, Muntean Paul;
2004 - medalie de argint, Campionatul Mondial Leipzig (GER), Istrate Nicolae, Trulescu Flavius, Duminicel Adrian, Muntean Paul;

Sanie simplu masculin

2012 - locul V, Campionatul Mondial U23 ani, Altenberg (GER), Creţu Valentin;

Sanie feminin

2012 - locul VI, Cupa Naţiunilor Paramonovo (Rusia), Strămăturaru Raluca;

Sanie dublu

2013 - medalie de bronz Cupa Naţiunilor Lake Placid (SUA), Ifrim Paul, Anghel Andrei;
2011 - locul IV, Campionatul Mondial Torino (ITA), tineret, Ifrim Paul, Anghel Andrei;
2006 - medalie de bronz Cupa Natiunilor Innsbruck (AUT), Radu Eugen, Lăzărescu Marian;
2006 - medalie de bronz Cupa Naţiunilor Lake Placid (SUA), Radu Eugen, Lăzărescu Marian;
2006 - medalie de argint Cupa Naţiunilor Oberhof (GER), Radu Eugen, Lăzărescu Marian;
2006 - medalie de argint Cupa Naţiunilor Calgary (CAN), Radu Eugen, Lăzărescu Marian;

Sanie echipe

2013 - locul V, Cupa Mondială Lake Placid (SUA), Creţu Valentin, Strămăturaru Raluca, Ifrim Paul, Anghel Andrei;

Sanie piste naturale dublu

2011 - locul VI, Campionatul European Lass (ITA), Moroşan Bogdan, Vîlcan Alexandru.

Sanie piste naturale echipe

2013 - locul VI, Campionat Mondial Deutschnofen (ITA), Folimon Adrian, Moroşan Bogdan, Codin Cosmin, Hutopilă Anişoara. AGERPRES/(Documentare- Roxana Mihordescu, editor: Marina Bădulescu)