Moscova, 10 oct /Agerpres/ - Rusia este pregătită să evacueze muniţiile stocate în depozitele din Transnistria, dar aceasta este posibil doar când se va ajunge la o reglementare a diferendului transnistrean, iar până acolo e cale lungă, a declarat marţi ministrul de externe adjunct rus, Grigori Karasin, într-un interviu acordat agenţiei de presă RIA Novosti.

Înaltul responsabil diplomatic rus a spus că îndeplinind angajamentele asumate de bună voie, Federaţia Rusă a început în 2001 evacuarea muniţiilor rămase în depozitele din Transnistria după prăbuşirea URSS.

"În total, au fost expediate mai mult de 40 de garnituri de tren, care au evacuat aproximativ jumătate din patrimoniul militar şi muniţiile din aceste depozite. Partea rămasă este estimată la 21.000 de tone", a indicat Karasin.

În acest context, ministrul adjunct de externe al Rusiei a menţionat că atunci când avea loc procesul de repatriere a muniţiei se făceau demersuri intense cu privire la "Memorandumul Kozak", care prevedea - potrivit lui - o soluţionare politică cuprinzătoare a problemei transnistrene.

Dar, "la solicitarea 'sfătuitorilor' lor occidentali, autorităţile de la Chişinău au făcut să eşueze semnarea acestui document. În aceste condiţii, conducerea Transnistriei a blocat repatrierea armelor. Rusia este în continuare dispusă să repatrieze muniţiile, dar, să fim realişti, acest lucru se poate face numai după realizarea unei reglementări transnistrene efective. Din păcate, până acolo e cale lungă. Premisele nu s-au copt încă", a declarat Grigori Karasin.

Federaţia Rusă - ca mediator al conflictului - a propus un plan de soluţionare a diferendului transnistrean în 2003, aminteşte portalul Deschide.md. Atunci, fostul viceprim-ministru al Rusiei, Dmitri Kozak, pregătise un plan de soluţionare definitivă a conflictului dintre Republica Moldova şi regimul separatist din Transnistria prin constituirea unui stat moldovenesc federal asimetric. Acesta prevedea staţionarea trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova pentru încă 20 de ani (până în 2023), dar planul a fost respins în final de către Chişinău.

La ora actuală, preşedintele prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, este exponentul acestei idei federaliste pe care Moscova mizează să o pună în aplicare după alegerile parlamentare din 2018. Kremlinul speră ca Partidul Socialist (prorus) să câştige alegerile şi să formeze majoritatea în parlament, conform aceluiaşi portal. AGERPRES/(AS - autor: Lilia Traci, editor: Sorin Popescu)