COD GALBEN: 05-06-2025 ora 10 Intre 5 iunie, ora 12 – 5 iunie, ora 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic COD GALBEN: 05-06-2025 ora 10 Intre 05 iunie, ora 12 – 05 iunie, ora 23 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată COD GALBEN: 05-06-2025 ora 10 Intre 6 iunie, ora 12 – 6 iunie, ora 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic COD GALBEN: 04-06-2025 ora 10 Intre 5 iunie, ora 12 – 5 iunie, ora 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic
Paris, 10 aug /Agerpres/ - Soldaţii patrulează de peste doi ani pe întreg teritoriul Franţei, provocând critici din partea a numeroşi experţi, care pun sub semnul întrebării eficienţa acestei desfăşurări antiteroriste, în timp ce prezenţa militară pe străzile capitalelor europene este rară, chiar excepţională, scrie joi într-un comentariu AFP.
Miercuri, şase dintre ei au fost răniţi la periferia pariziană de şoferul unei maşini care a intrat în ei în mod deliberat. Aceasta este cea de-a şasea oară, din ianuarie 2015, când militarii francezi din cadrul operaţiunii ''Sentinelle'' (Santinela) sunt astfel luaţi drept ţintă.
În afară de securizarea unei străzi din Paris în seara atentatelor de la Bataclan, în noiembrie 2015, nu mai există nici un exemplu de actualitate în care soldaţii să intervină pentru a proteja altceva decât pe ei înşişi, a declarat pentru AFP cercetătorul Elie Tenenbaum, autorul raportului intitulat ''La sentinelle égarée ?'' (Santinela rătăcită ?).
''Este un dispozitiv de securitate care devine ţintă ca atare. În prezent, în pofida a ceea ce spune Ministerul Apărării (...), aceşti militari sunt folosiţi ca forţe auxiliare celor de poliţie'', a afirmat Tenenbaum, precizând că, numai în regiunea pariziană, soldaţii sunt în medie ţinta a cinci agresiuni cotidiene, verbale cel mai adesea, dar uneori şi fizice.
''Acest dispozitiv nu oferă nimănui nici o satisfacţie, deoarece el contribuie foarte puţin în termeni de securitate'', a declarat pentru AFP generalul în retragere Vincent Desportes. ''În schimb, el le oferă teroriştilor ţinte militare clare pentru cei care vor să atace. De la început, ei au servit în principal drept ţinte'', a mai spus generalul. ''Este o operaţiune de ordin psihologic şi politic, dar care nu contribuie cu nimic la securitatea francezilor. În schimb, ea reprezintă o sarcină considerabilă pentru forţele armate şi are o influenţă cu totul negativă asupra moralului trupelor şi a capacităţii lor de a recruta soldaţii de care avem nevoie'', a afirmat generalul francez.
Luni, ministrul francez al apărării, Florence Parly, şi-a reafirmat poziţia oficială: ''Ei sunt înainte de toate un scut, deoarece, de fiecare dată, au putut să dejoace tentativele de atentate (...) care erau în pregătire''.
Aceasta este o opinie pe care colonelul în retragere Michel Goya nu o împărtăşeşte, el denunţând ceea ce numeşte ''capcana operaţiunii Sentinelle''. ''Dacă se examinează bilanţul real al angajării militarilor pe teritoriul metropolitan începând din octombrie 1995, se constată că nici un atentat, indiferent de ce origine, n-a putut fi împiedicat de această prezenţă'', a afirmat colonelul Goya. ''Probabil că unii au fost descurajaţi de ea, dar nu dispunem, după câte ştiu, de nicio dovadă în acest sens în ultimii peste douăzeci de ani. Teroriştii pe care soldaţii i-au neutralizat în cele din urmă sunt cei care i-au atacat'', a mai spus Goya.
Într-un interviu pentru revista Le Point, Bénédicte Chéron, care este specializată pe probleme privind relaţiile dintre armată şi societate, a calificat recent ''Sentinelle'' drept ''o misiune paratrăsnet''. ''Nu va mai fi posibil să ne ascundem faţa după voal în legătură cu faptul că noi distribuim pe teritoriul naţional ţinte. S-o spunem: 'Sentinelle' este un paratrăsnet care atrage fulgere'', a declarat dna Cheron.
Operaţiunea ''Sentinelle'', care mobilizează 7.000 de soldaţi permanent pe teritoriul francez, ''ar trebui revizuită în profunzime'' în toamnă, anunţa în iulie preşedintele Emmanuel Macron.
În Europa, Belgia a optat, de asemenea, de la începutul lui 2015, să desfăşoare soldaţi înarmaţi pe străzi în cadrul protecţiei antiteroriste. Ei sunt în prezent circa 1.100, în cadrul operaţiunii ''Vigilant Guardian'', o operaţiune prezentată ca fiind temporară, prelungită de la o lună la alta.
În Regatul Unit, militarii pot fi mobilizaţi în mod punctual, pentru a susţine forţele de ordine în perioade de criză, cum a fost imediat după atentatul de la Manchester din mai. Operaţiunea ''Temperer Plan'', prevăzută după atentatul din ianuarie 2015 de la Paris, permite mobilizarea a maximum 5.100 de soldaţi.
În schimb, Germania a ales să nu recurgă la armată, deoarece intervenţia ei pe teritoriul german este interzisă de Constituţie de la sfârşitul perioadei naziste.AGERPRES/(AS - autor: Angela Sârbu, editor: Sorin Popescu)
Miercuri, şase dintre ei au fost răniţi la periferia pariziană de şoferul unei maşini care a intrat în ei în mod deliberat. Aceasta este cea de-a şasea oară, din ianuarie 2015, când militarii francezi din cadrul operaţiunii ''Sentinelle'' (Santinela) sunt astfel luaţi drept ţintă.
În afară de securizarea unei străzi din Paris în seara atentatelor de la Bataclan, în noiembrie 2015, nu mai există nici un exemplu de actualitate în care soldaţii să intervină pentru a proteja altceva decât pe ei înşişi, a declarat pentru AFP cercetătorul Elie Tenenbaum, autorul raportului intitulat ''La sentinelle égarée ?'' (Santinela rătăcită ?).
''Este un dispozitiv de securitate care devine ţintă ca atare. În prezent, în pofida a ceea ce spune Ministerul Apărării (...), aceşti militari sunt folosiţi ca forţe auxiliare celor de poliţie'', a afirmat Tenenbaum, precizând că, numai în regiunea pariziană, soldaţii sunt în medie ţinta a cinci agresiuni cotidiene, verbale cel mai adesea, dar uneori şi fizice.
''Acest dispozitiv nu oferă nimănui nici o satisfacţie, deoarece el contribuie foarte puţin în termeni de securitate'', a declarat pentru AFP generalul în retragere Vincent Desportes. ''În schimb, el le oferă teroriştilor ţinte militare clare pentru cei care vor să atace. De la început, ei au servit în principal drept ţinte'', a mai spus generalul. ''Este o operaţiune de ordin psihologic şi politic, dar care nu contribuie cu nimic la securitatea francezilor. În schimb, ea reprezintă o sarcină considerabilă pentru forţele armate şi are o influenţă cu totul negativă asupra moralului trupelor şi a capacităţii lor de a recruta soldaţii de care avem nevoie'', a afirmat generalul francez.
Luni, ministrul francez al apărării, Florence Parly, şi-a reafirmat poziţia oficială: ''Ei sunt înainte de toate un scut, deoarece, de fiecare dată, au putut să dejoace tentativele de atentate (...) care erau în pregătire''.
Aceasta este o opinie pe care colonelul în retragere Michel Goya nu o împărtăşeşte, el denunţând ceea ce numeşte ''capcana operaţiunii Sentinelle''. ''Dacă se examinează bilanţul real al angajării militarilor pe teritoriul metropolitan începând din octombrie 1995, se constată că nici un atentat, indiferent de ce origine, n-a putut fi împiedicat de această prezenţă'', a afirmat colonelul Goya. ''Probabil că unii au fost descurajaţi de ea, dar nu dispunem, după câte ştiu, de nicio dovadă în acest sens în ultimii peste douăzeci de ani. Teroriştii pe care soldaţii i-au neutralizat în cele din urmă sunt cei care i-au atacat'', a mai spus Goya.
Într-un interviu pentru revista Le Point, Bénédicte Chéron, care este specializată pe probleme privind relaţiile dintre armată şi societate, a calificat recent ''Sentinelle'' drept ''o misiune paratrăsnet''. ''Nu va mai fi posibil să ne ascundem faţa după voal în legătură cu faptul că noi distribuim pe teritoriul naţional ţinte. S-o spunem: 'Sentinelle' este un paratrăsnet care atrage fulgere'', a declarat dna Cheron.
Operaţiunea ''Sentinelle'', care mobilizează 7.000 de soldaţi permanent pe teritoriul francez, ''ar trebui revizuită în profunzime'' în toamnă, anunţa în iulie preşedintele Emmanuel Macron.
În Europa, Belgia a optat, de asemenea, de la începutul lui 2015, să desfăşoare soldaţi înarmaţi pe străzi în cadrul protecţiei antiteroriste. Ei sunt în prezent circa 1.100, în cadrul operaţiunii ''Vigilant Guardian'', o operaţiune prezentată ca fiind temporară, prelungită de la o lună la alta.
În Regatul Unit, militarii pot fi mobilizaţi în mod punctual, pentru a susţine forţele de ordine în perioade de criză, cum a fost imediat după atentatul de la Manchester din mai. Operaţiunea ''Temperer Plan'', prevăzută după atentatul din ianuarie 2015 de la Paris, permite mobilizarea a maximum 5.100 de soldaţi.
În schimb, Germania a ales să nu recurgă la armată, deoarece intervenţia ei pe teritoriul german este interzisă de Constituţie de la sfârşitul perioadei naziste.AGERPRES/(AS - autor: Angela Sârbu, editor: Sorin Popescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.