COD GALBEN: 01-06-2025 ora 19 Intre 19:50 si 20:50 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, izolat grindină de dimensiuni mici. in Județul Bistriţa-Năsăud;
Paris, 31 iul /Agerpres/ - WikiLeaks a anunţat luni că a publicat o arhivă de peste 21.000 de e-mailuri asociate cu figuri cheie în campania electorală a preşedintelui francez Emmanuel Macron, relatează Reuters.
Datele furate au apărut iniţial pe internet în mai, în ajunul cursei prezidenţiale franceze între Macron şi adversara sa de extremă-dreaptă Marine Le Pen, într-o aparentă încercare de a submina încrederea alegătorilor.
În câteva ore de la scurgerea datelor, echipa lui Macron a declarat că a fost ţinta unei "operaţiuni masive şi coordonate" de hacking.
Informaţiile făcute publice au venit prea târziu în campanie pentru a avea vreo influenţă directă asupra alegerilor, în parte după ce Comisia electorală a ţării a avertizat că este o infracţiune republicarea oricărui detaliu din e-mailuri înainte de vot.
De atunci, ziarele franceze au afirmat în legătură cu aceste documente că nu au găsit nimic în ele scandalos. Transformând această scurgere de informaţii într-o bază de date, WikiLeaks a făcut documentele uşor de căutat pentru oricine cu un browser web.
Atacul cibernetic a fost comparat cu campania pentru alegerile din 2016 în Statele Unite, în timpul căreia, potrivit agenţiilor de informaţii americane, Rusia a intervenit în beneficiul preşedintelui Donald Trump. Rusia neagă amestecul în alegerile din SUA.
Echipa lui Macron a acuzat de asemenea interese ruseşti pentru încercări anterioare de a interfera cu campania sa. Kremlinul
a negat că a fost în spatele unor astfel de atacuri.
În acel moment, WikiLeaks nu a publicat în sine documentele Macron, dar a declarat că va face asta acum după ce a încercat să verifice autenticitatea adreselor de e-mail.
WikiLeaks nu a spus cum au fost obţinute e-mailurile. În comunicatul său pe site, WikiLeaks încearcă să pună la îndoială teoria că Rusia a fost în spatele atacului informatic, citând un comentariu făcut de un oficial în securitatea cibernetică al guvernului francez potrivit căruia informaţiile scurse ar părea opera unui "individ izolat".
WikiLeaks a declarat că a găsit 21.075 de e-mailuri verificate într-o arhivă de 71.848 de e-mailuri, împreună cu 26.506 de fişiere ataşate, pe care le-a publicat de asemenea. E-mailurile au fost trimise într-o perioadă de opt ani, între martie 2009 şi aprilie 2017, luna primului tur al alegerilor franceze.
Macron a fost un bancher de investiţii în 2009. El nu a mai deţinut o funcţie aleasă înainte de a câştiga preşedinţia. El şi-a anunţat candidatura la preşedinţie în noiembrie 2016.
Biroul lui Macron a refuzat să comenteze.
Organele de aplicare a legii franceze şi responsabilii din informaţii nu au acuzat public pe nimeni pentru atacurile din campanie.AGERPRES/(AS - editor: Sorin Calciu)
Datele furate au apărut iniţial pe internet în mai, în ajunul cursei prezidenţiale franceze între Macron şi adversara sa de extremă-dreaptă Marine Le Pen, într-o aparentă încercare de a submina încrederea alegătorilor.
În câteva ore de la scurgerea datelor, echipa lui Macron a declarat că a fost ţinta unei "operaţiuni masive şi coordonate" de hacking.
Informaţiile făcute publice au venit prea târziu în campanie pentru a avea vreo influenţă directă asupra alegerilor, în parte după ce Comisia electorală a ţării a avertizat că este o infracţiune republicarea oricărui detaliu din e-mailuri înainte de vot.
De atunci, ziarele franceze au afirmat în legătură cu aceste documente că nu au găsit nimic în ele scandalos. Transformând această scurgere de informaţii într-o bază de date, WikiLeaks a făcut documentele uşor de căutat pentru oricine cu un browser web.
Atacul cibernetic a fost comparat cu campania pentru alegerile din 2016 în Statele Unite, în timpul căreia, potrivit agenţiilor de informaţii americane, Rusia a intervenit în beneficiul preşedintelui Donald Trump. Rusia neagă amestecul în alegerile din SUA.
Echipa lui Macron a acuzat de asemenea interese ruseşti pentru încercări anterioare de a interfera cu campania sa. Kremlinul
a negat că a fost în spatele unor astfel de atacuri.
În acel moment, WikiLeaks nu a publicat în sine documentele Macron, dar a declarat că va face asta acum după ce a încercat să verifice autenticitatea adreselor de e-mail.
WikiLeaks nu a spus cum au fost obţinute e-mailurile. În comunicatul său pe site, WikiLeaks încearcă să pună la îndoială teoria că Rusia a fost în spatele atacului informatic, citând un comentariu făcut de un oficial în securitatea cibernetică al guvernului francez potrivit căruia informaţiile scurse ar părea opera unui "individ izolat".
WikiLeaks a declarat că a găsit 21.075 de e-mailuri verificate într-o arhivă de 71.848 de e-mailuri, împreună cu 26.506 de fişiere ataşate, pe care le-a publicat de asemenea. E-mailurile au fost trimise într-o perioadă de opt ani, între martie 2009 şi aprilie 2017, luna primului tur al alegerilor franceze.
Macron a fost un bancher de investiţii în 2009. El nu a mai deţinut o funcţie aleasă înainte de a câştiga preşedinţia. El şi-a anunţat candidatura la preşedinţie în noiembrie 2016.
Biroul lui Macron a refuzat să comenteze.
Organele de aplicare a legii franceze şi responsabilii din informaţii nu au acuzat public pe nimeni pentru atacurile din campanie.AGERPRES/(AS - editor: Sorin Calciu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.