Campania împotriva imigrației ilegale creează probleme în Suedia

 •  Externe
394 afişări

Suedia și-a intensificat campania împotriva imigranților ilegali după ce în aprilie un solicitant de azil uzbec căruia i-a fost respinsă cererea a ucis cinci oameni la Stockholm. Acest lucru a creat însă preocupări că va crește numărul imigranților împinși în zona subterană, relatează joi agenția Reuters.

e8f8ccaf-1b21-4153-bf7c-cd7e2dceb100

În ultimele luni, poliția a organizat acțiuni de anvergură de verificare a documentelor de identitate în locurile unde lucrează de multe ori imigranți și a descoperit lucrători fără acte, ceea ce le-a transmis un avertisment angajatorilor și a generat dezbateri aprinse într-o țară tolerantă prin tradiție față de imigranți. În mai a avut loc cel mai mare raid de acest gen, când câteva zeci de ofițeri au descins la un șantier din Stockholm și au arestat nouă indivizi, alți 40 reușind să fugă.

La 7 aprilie, în jurul orei locale 15:00 (13:00 GMT), Rahmat Akilov, în vârstă de 39 de ani, lucrător în construcții, a intrat în plin cu un camion într-o mulțime de pietoni, cu o viteză de 100 km/oră pe Drottninggatan, o zonă pietonală și comercială printre cele mai aglomerate din capitala suedeză, omorând cinci oameni. Akilov se ascundea de autorități după ce cererea de azil i-a fost respinsă.

După atentat, premierul suedez Stefan Lofven a respins orice concesie față de solicitanții de azil respinși. Agenția suedeză pentru migrație estimează că 10.000 de solicitanți de azil vor alege să "dispară" în fiecare an, în loc să fie expulzați. În prezent, până la 50.000 de imigranți fără acte lucrează în hoteluri, restaurante, transporturi și construcții în Suedia.

Ministrul muncii, Morgan Johansson, a subliniat că nu poate fi acceptată apariția unei "piețe a muncii duble, în care un grup tot mai numeros trăiește la periferia societății, dar rămâne în Suedia". Potrivit ministrului, acest lucru "crește și riscul ca imigranții ilegali să cadă victimă exploatării". În această situație, o soluție este de a intensifica verificările la angajatori, a explicat Johansson.

Deși unele mici afaceri se bucură să găsească mână de lucru ieftină în rândurile imigranților, responsabilii guvernamentali și economiștii sunt preocupați că economia subterană subminează modelul economic suedez, cu alocațiile sale sociale generoase și salariile sale mari, bazate însă pe o rată înaltă a productivității și pe una din cele mai ridicate fiscalități din lume.

Suedia, care are 10 milioane de locuitori, se considera nu demult "o superputere umanitară", primind cu brațele deschise imigranți care fugeau de conflictele din Orientul Mijlociu și Africa. Această atitudine pare însă să se fi schimbat: un studiu din acest an al Universității din Goteborg arată că 52% dintre suedezi susțin scăderea numărului de refugiați acceptați și doar 24% se opun, în timp ce acum doi ani aceste procente erau relativ egale, 40% și 37%.

Mai mult, partidul antiimigrație Democrații Suedezi a ajuns pe locul doi în preferințele de vot ale alegătorilor, bucurându-se de sprijinul a circa o cincime dintre aceștia. Partidul Social-Democrat, care câștigă consecvent alegerile suedeze încă din 1917 și în prezent guvernează alături de ecologiști, a fost nevoit să-și echilibreze platforma tradițională de stânga cu necesitatea de a înăspri legislația cu privire la imigrație.

În pofida susținerii politice acordate campaniei antiimigrație, punerea în practică a expulzărilor se dovedește o misiune grea pentru poliție. Între ianuarie și aprilie, au fost expulzate mai puțin de 600 de persoane, cu o treime mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut.

O parte din cei reținuți în urma raidurilor au fost eliberați din cauză că centrele de detenție sunt pline, iar unii nu pot fi expulzați pentru că nu au pașapoarte care să le dovedească țara de origine sau pentru că țările de unde provin refuză să-i accepte. Guvernul suedez nu a dezvăluit câți imigranți ilegali sunt ținuți în aceste centre, precizând doar că sunt în jur de 360 de paturi și că de regulă cei care trebuie expulzați sunt repatriați în trei săptămâni. Guvernul a solicitat agenției pentru imigrație să asigure încă 100 de paturi, iar bugetul poliției a fost suplimentat anul acesta cu 800 de milioane de coroane (95 milioane de dolari) pentru susținerea campaniei antiimigrație, ceea ce însă, potrivit unor înalți responsabili din poliție, nu este suficient.

AGERPRES/(AS — autor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Externe

Cele mai citite din Externe

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe