COD GALBEN: 04-06-2025 ora 10 Intre 5 iunie, ora 12 – 5 iunie, ora 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic
Geneva, 15 iun /Agerpres/ - Ţările din Nordul Europei, Germania şi Elveţia se află în fruntea unui clasament al ţărilor industrializate în ceea ce priveşte progresul înregistrat în asigurarea bunăstării copiilor, mult în faţa SUA, în timp ce ultimele trei locuri sunt ocupate de România, Bulgaria şi Chile, informează un raport al UNICEF dat publicităţii joi, relatează AFP şi DPA.
Cele trei ţări din coada clasamentului - România, Bulgaria şi Chile - au un venit pe cap de locuitor inferior celui din alte ţări din lumea industrializată, subliniază bilanţul realizat de centrul de cercetare Innocenti al UNICEF.
Însă "poziţia slabă" a unor ţări precum SUA (37 din 41) şi Noua Zeelandă (34) "demonstrează că un venit naţional ridicat nu este suficient pentru a garanta rezultate bune în termeni de bunăstare a copiilor", subliniază autorii. Slovenia (locul al 9-lea) depăşeşte cu mult ţările mai bogate, în privinţa a numeroşi indicatori.
În plus, notează raportul, Japonia, SUA şi Canada sunt printre ţările cu cele mai puţin eficiente politici sociale şi de impozitare în sensul reducerii sărăciei în rândul copiilor.
Franţa, pe locul al 19-lea, se află la rândul său în treimea de ţări cu rezultate medii.
Clasamentul care compară 41 de ţări din Uniunea Europeană (UE) şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a fost stabilit în funcţie de nouă criterii, care figurează printre obiectivele de dezvoltare durabilă definite în 2015 de Organizaţia Naţiunilor Unite - reducerea sărăciei şi a foametei, asigurarea unei bune sănătăţi şi a bunăstării, accesul la o muncă decentă şi la creştere economică, reducerea inegalităţilor, etc.
În medie, un copil din cinci (21%) din cele 41 de ţări aşa-zise "cu venituri înalte" trăieşte sub pragul sărăciei. Există însă mari variaţiuni, fiind vorba de unul din zece în Danemarca, în Islanda şi în Norvegia, dar şi de unul din trei în Israel şi în România.
Bulgaria, Spania, SUA, Mexic şi Turcia prezintă şi ele rate ale sărăciei infantile net superioare mediei ţărilor bogate. În Franţa (aproape de 18%), proporţia este sub media de 21%, potrivit acestui raport.
Finlanda, Islanda şi Norvegia sunt ţările cele mai performante în materie de reducere a sărăciei copiilor, datorită transferurilor sociale - prestaţii sociale şi impozite menite să corecteze inegalităţile.
În două treimi dintre ţări, 40% din gospodăriile cu copii cele mai sărace câştigă mai puţin decât cele 10% cele mai bogate.
Un copil din opt în medie este confruntat cu insecuritatea alimentară, iar asta poate merge până la unul din cinci în Marea Britanie (pe locul 13 din 41) şi în SUA şi la unul din trei în Mexic şi în Turcia.
Ţările cel mai puţin afectate de acest fenomen sunt Japonia, Suedia, Coreea de Sud, Croaţia sau Germania, unde un copil din 20 este confruntat cu insecuritatea alimentară, iar proporţia este de unul din 16 în Franţa.
Obezitatea copiilor dintre 11 şi 15 ani, care "constituie de asemenea o formă de malnutriţie", este în creştere în marea majoritate a ţărilor.
Majoritatea ţărilor din acest clasament şi-au redus rata mortalităţii neonatale (în cursul primelor patru săptămâni de viaţă) în ultimii ani, dar Canada, SUA, Chile, Mexic, Bulgaria şi Turcia au încă rate superioare mediei de 2,8 decese la 1.000 de nou-născuţi vii.
Ţările din Europa de sud, precum Portugalia, Italia sau Spania, au ratele cele mai scăzute de suicid în rândul adolescenţilor, iar Noua Zeelandă cea mai ridicată. Aceste rate au scăzut însă în ultimii ani în majoritatea ţărilor.
Însă în medie aproape un adolescent din patru (unul din trei în Italia) semnalează cel puţin două simptome de probleme mentale - deprimare, iritabilitate, nervozitate sau probleme de somn - pe săptămână.
Printre părţile bune din raport ar fi faptul că din 2010 s-a înregistrat o diminuare marcantă a consumului de alcool în rândul adolescenţilor, dar şi faptul că rata de natalitate în rândul adolescentelor scade rapid în numeroase ţări.
Chiar în ţările cele mai performante - Estonia, Japonia, Finlanda şi Canada - aproape o cincime din elevii de 15 ani nu posedă nivelul de competenţă minim în lectură, matematică şi ştiinţe.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Codruţ Bălu)
Cele trei ţări din coada clasamentului - România, Bulgaria şi Chile - au un venit pe cap de locuitor inferior celui din alte ţări din lumea industrializată, subliniază bilanţul realizat de centrul de cercetare Innocenti al UNICEF.
Însă "poziţia slabă" a unor ţări precum SUA (37 din 41) şi Noua Zeelandă (34) "demonstrează că un venit naţional ridicat nu este suficient pentru a garanta rezultate bune în termeni de bunăstare a copiilor", subliniază autorii. Slovenia (locul al 9-lea) depăşeşte cu mult ţările mai bogate, în privinţa a numeroşi indicatori.
În plus, notează raportul, Japonia, SUA şi Canada sunt printre ţările cu cele mai puţin eficiente politici sociale şi de impozitare în sensul reducerii sărăciei în rândul copiilor.
Franţa, pe locul al 19-lea, se află la rândul său în treimea de ţări cu rezultate medii.
Clasamentul care compară 41 de ţări din Uniunea Europeană (UE) şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a fost stabilit în funcţie de nouă criterii, care figurează printre obiectivele de dezvoltare durabilă definite în 2015 de Organizaţia Naţiunilor Unite - reducerea sărăciei şi a foametei, asigurarea unei bune sănătăţi şi a bunăstării, accesul la o muncă decentă şi la creştere economică, reducerea inegalităţilor, etc.
În medie, un copil din cinci (21%) din cele 41 de ţări aşa-zise "cu venituri înalte" trăieşte sub pragul sărăciei. Există însă mari variaţiuni, fiind vorba de unul din zece în Danemarca, în Islanda şi în Norvegia, dar şi de unul din trei în Israel şi în România.
Bulgaria, Spania, SUA, Mexic şi Turcia prezintă şi ele rate ale sărăciei infantile net superioare mediei ţărilor bogate. În Franţa (aproape de 18%), proporţia este sub media de 21%, potrivit acestui raport.
Finlanda, Islanda şi Norvegia sunt ţările cele mai performante în materie de reducere a sărăciei copiilor, datorită transferurilor sociale - prestaţii sociale şi impozite menite să corecteze inegalităţile.
În două treimi dintre ţări, 40% din gospodăriile cu copii cele mai sărace câştigă mai puţin decât cele 10% cele mai bogate.
Un copil din opt în medie este confruntat cu insecuritatea alimentară, iar asta poate merge până la unul din cinci în Marea Britanie (pe locul 13 din 41) şi în SUA şi la unul din trei în Mexic şi în Turcia.
Ţările cel mai puţin afectate de acest fenomen sunt Japonia, Suedia, Coreea de Sud, Croaţia sau Germania, unde un copil din 20 este confruntat cu insecuritatea alimentară, iar proporţia este de unul din 16 în Franţa.
Obezitatea copiilor dintre 11 şi 15 ani, care "constituie de asemenea o formă de malnutriţie", este în creştere în marea majoritate a ţărilor.
Majoritatea ţărilor din acest clasament şi-au redus rata mortalităţii neonatale (în cursul primelor patru săptămâni de viaţă) în ultimii ani, dar Canada, SUA, Chile, Mexic, Bulgaria şi Turcia au încă rate superioare mediei de 2,8 decese la 1.000 de nou-născuţi vii.
Ţările din Europa de sud, precum Portugalia, Italia sau Spania, au ratele cele mai scăzute de suicid în rândul adolescenţilor, iar Noua Zeelandă cea mai ridicată. Aceste rate au scăzut însă în ultimii ani în majoritatea ţărilor.
Însă în medie aproape un adolescent din patru (unul din trei în Italia) semnalează cel puţin două simptome de probleme mentale - deprimare, iritabilitate, nervozitate sau probleme de somn - pe săptămână.
Printre părţile bune din raport ar fi faptul că din 2010 s-a înregistrat o diminuare marcantă a consumului de alcool în rândul adolescenţilor, dar şi faptul că rata de natalitate în rândul adolescentelor scade rapid în numeroase ţări.
Chiar în ţările cele mai performante - Estonia, Japonia, Finlanda şi Canada - aproape o cincime din elevii de 15 ani nu posedă nivelul de competenţă minim în lectură, matematică şi ştiinţe.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Codruţ Bălu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.