Stockholm, 24 mai /Agerpres/- Suedia va fi obligată să plătească circa 17 milioane de euro pentru a despăgubi 4.741 de romi incluşi într-o bază de date a poliţiei pe care justiţia acestei ţări a considerat-o ilegală şi discriminatorie, informează miercuri agenţiile DPA şi EFE.

În luna septembrie 2013, principalul cotidian suedez, Dagens Nyheter, a scris că poliţia din provincia Scania (sudul Suediei) a elaborat respectiva bază de date cu persoane de etnie romă. Ulterior, guvernul de la Stockholm a acceptat să plătească fiecărei persoane din baza de date o despăgubire de circa 5.000 de coroane suedeze (echivalentul a 512 euro).

Dar 11 dintre romii înscrişi în acea listă au considerat că despăgubirea este insuficientă şi, cu ajutorul unui ONG, au dat în judecată statul suedez pentru discriminare etnică. În urma procesului, două instanţe de judecată, ultima fiind Curtea de Apel din Svea, au decis că reclamanţii au dreptul la o despăgubire de 30.000 de coroane suedeze (aproape 3.300 de euro).

În prima sentinţă, emisă în iunie anul trecut, instanţa afirmă că există 'motive întemeiate' pentru a aprecia că respectiva bază de date a fost întocmită exclusiv pe criterii etnice.

Procurorul general a Suediei a anunţat miercuri că nu va ataca cu recurs această hotărâre şi a apreciat în plus că toţi cei incluşi în acea bază de date au dreptul să primească o despăgubire chiar şi mai mare faţă de cea decisă de instanţă.

'Sentinţa în apel are efecte numai asupra celor 11 reclamanţi. Dar Procuratura estimează că din hotărâre rezultă că toţi cei incluşi în baza de date au dreptul la o indemnizaţie de 35.000 de coroane, întrucât nu se poate evalua cât a cântărit chestiunea etnică în fiecare caz în parte', explică această instituţie într-un comunicat.

Prin urmare, guvernul suedez va trebui să plătească în total circa 17 milioane de euro, sumă considerată istorică de ONG-ul Civil Right Defenders, care a reprezentat reclamanţii în instanţă.

'Au fost supuşi unui abuz grav şi, cu toate că este tardiv, este pozitiv că statul îşi asumă în final responsabilitatea pentru cele întâmplate', menţionează tot într-un comunicat directorul executiv al acestui ONG, Robert Hardh. De asemenea, în opinia sa decizia procurorului general de a nu înainta recurs ar putea contribui la 'restabilirea încrederii între comunitatea romă şi poliţie'.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Tudor Martalogu)